Afacerea secolului la granița României: „Ar fi păcat să ratăm momentul”. Planul propus de Armand Goșu pentru reconstrucția Ucrainei

Istoricul
Armand Goșu, expert în fostul spațiu sovietic, explică, într-o
analiză pentru „Adevărul”, ce rol ar putea să aibă România
în procesul de reconstrucție al Ucrainei și vorbește despre
atuurile și dezavantajele autorităților de la București.

Ucraina este în mare parte în ruine și va trebui reconstruită din temelii. FOTO: EPA EFE

Negocierile
pentru încheierea războiului din Ucraina continuă în formatul SUA
– Rusia, respectiv SUA – Ucraina. Reprezentanții celor două
țări beligerante nu s-au mai așezat însă oficial la masa
negocierilor, față în față, după tentativa de la Istanbul, din
primăvara anului 2022.

Chiar
și așa, speranța este vie, iar războiul ar putea să se încheie
chiar în acest an, dacă Ucraina și Rusia vor ajunge la un numitor
comun și vor găsi o cale de a face anumite concesii. Însă niciun
armistițiu și nici chiar o pace semnată între cele două țări
nu va aduce sfârșitul tensiunilor și nu va rezolva problemele
dintre ele.

Sute de miliarde de euro în joc pentru reconstrucția Ucrainei

Una
dintre principalele provocări post-conflict va fi reconstrucția
Ucrainei. Realitatea din teren arată că vecinii noștri din Nord ar
avea nevoie de un adevărat plan Marshall, în condițiile în care
țara este practic distrusă, iar infrastructura trebuie refăcută
în multe părți de la zero. Asta înseamnă sute de miliarde de
euro, iar estimările sunt că ar fi nevoie de între 500 și 800 de
miliarde de euro pentru a reconstrui Ucraina și a o pune pe
picioare.

Până
când se va clarifica și de unde vor veni aceste resurse și cu ce
sume vor contribui Uniunea Europeană și alte state, companii
importante din Occident își fac deja planul de bătaie și se
pregătesc pentru momentul în care vor putea să intre oficial pe
piața Ucrainei. Cele mai avantajate vor fi în principiu firmele de
construcții, dar și consorțiile și fondurile de investiții care
vor credita Kievul. Pe de altă parte, țările vecine Ucrainei, în
special Polonia și România, ar trebui în mod normal să aibă un
rol important, dată fiind proximitatea.

De ce contează România în ecuație

Istoricul
Armand Goșu, expert în fostul spațiu sovietic, explică, pentru
„Adevărul”, care ar putea fi rolul jucat de România la finalul
războiului, fie și prin simplul fapt că avem cea mai lungă
graniță comună cu Ucraina.

Expertul
consideră că rolul României va fi esențial, mai ales dacă
Ucraina va reuși să își impună punctul de vedere la finalul
războiului și să obțină condiții avantajoase.

„Esențială
va fi România în scenariul unei victorii a Occidentului în
Ucraina. De fapt, rușii zic că se luptă cu Occidentul, iar până
la urmă mă gândesc, într-un fel au și ei dreptate. Pentru că,
de fapt, dacă nu era Occidentul, Ucraina s-ar fi prăbușit. În ce
privește România, suntem printre cei mai importanți. Trebuie avut
în vedere că pe aici trec și vor trece multe ajutoare pentru
Ucraina. Practic, jumătate din ele ar putea să treacă pe aici. Și
vor fi foarte mulți bani”, spune Armand Goșu.

Limitele României în procesul de reconstrucție a Ucrainei

Cu
toate acestea, Armand Goșu nu crede că România va reuși să aibă
propriile proiecte în Ucraina. Lipsa expertizei autorităților și
a companiilor românești își vor spune cuvântul, astfel că
România va avea doar rolul unui hub.

„Vor fi resurse importante mobilizate, dar asta nu înseamnă că vor fi proiecte românești, pentru că pentru
a face așa ceva acolo trebuie să cunoști, trebuie să știi limba,
trebuie să… Noi nu-i cunoaștem bine, nu-i cunoaștem deloc. Ei, ucrainenii, sigur că ne privesc bine, pentru că
românii au o presă foarte bună acolo după februarie 2022, ținând
cont că ne-am purtat bine cu ei și i-am ajutat. Societatea civilă
din România, puțină cât a fost, s-a purtat foarte bine cu
refugiații ucraineni. Sigur, la noi au rămas foarte puțini. E o
barieră de limbă, o lipsă de cunoaștere reciprocă, dar
ucrainenii, așa puțini câți au rămas, depun mărturie că
românii s-au comportat admirabil cu ei”, mai spune Goșu.

Armand Goșu. FOTO: Adevărul

El
trasează o paralelă între modul în care România i-a tratat pe
polonezi, în 1939, și felul în care au fost tratați ucrainenii,
în ultimii ani. În debutul Primului Război Mondial, după ce țara
lor a fost sfâșâiată și împărțită între Germania nazistă
și fosta Uniune Sovietică, polonezii au apelat la ajutorul
României, iar Bucureștiul nu i-a dezamăgit.

„Ne-am
purtat frumos cu ucrainenii, la fel cum am făcut și cu polonezii prin
anul 1939. Dacă vă duceți și vorbiți cu polonezii, ei vor spune
că românii i-au primit cu brațele deschise, că i-au ajutat, că
i-au salvat. Prin România au tranzitat, apoi au ajuns în America,
au ajuns în Marea Britanie. Militarii, populația civilă poloneză
care s-a refugiat după ce Hitler a declanșat invazia în Polonia,
mulți dintre ei au încercat să scape pe aici, prin România. Așa
și noi acum, ne-am comportat bine cu refugiații ucraineni, așa că
avem imagine bună în țara lor și am putea, cu presa bună pe care
o avem acolo, să jucăm un anumit rol, dar un rol mai degrabă de
tranzit, pentru că noi nu cunoaștem suficient nici politica în
Ucraina, nici cultura lor, nici limba lor. Acestea sunt totuși niște
dezavantaje din start”, susține Armand Goșu.

Ce poate face România

Chiar
și așa, România ar putea să contribuie, după puterile sale, la
reconstrucția și renașterea Ucrainei. Va fi un efort uriaș, dar care va merita din toate punctele de vedere. 

„Necunoscând
lucrurile astea, despre realitățile din Ucraina, dar având
avantajul poziției geografice, noi putem participa alături de alții
la ridicarea Ucrainei. Când spun asta mă gândesc că ar putea să
facă pe teritoriul României niște depozite în prima fază. Iar
niște businessmeni occidentali să plece de aici pentru zona Odesa,
de aici și de la Chișinău, sau de la Iași și de la Chișinău.
În sensul acesta sunt uriașe oportunități pe care ar fi păcat ca
businessul românesc să le rateze. Repet, nu jucând aici ca solist.
Soliști eram dacă ne
lipeam și noi, fie de nemți,
britanici, francezi sau danezi, fie de alții. Dar ar fi păcat să
se rateze momentul, este o bună oportunitate”, punctează
profesorul Armand Goșu.

Există
însă și alte scenarii, iar cel mai nefast ar fi cel al prăbușirii
Ucrainei. În cazul în care frontul ar fi spart, iar rușii n-ar mai
putea fi opriți, lucrurile s-ar schimba.

„Eu
sper și cred că Ucraina va mai rezista. Ar fi un scenariu foarte prost pentru noi dacă ar pica. La fel și pentru moldoveni. Dacă pică
Odesa, pică și Chișinăul. Tot așa, dacă pică Ucraina, România
se va simți foarte rău. Nu e un scenariu de dorit”, subliniază Armand Goșu.

În ce direcție se îndreaptă războiul și negocierile

În ce privește negocierele pentru pace și rezultatele lor, Armand Goșu consideră că rezultatele sunt impredictibile, însă se arată în principiu sceptic. Cu atât mai mult cu cât deși se discută despre scenarii precum cel german și cel coreean, expertul nu le vede aplicabile în Ucraina. 

„Presupun că la un moment dat va fi un fel de acord, dar care va fi chiar mai puțin decât un armistițiu, chiar dacă va fi semnat și chiar dacă vor exista anumite garanții. Acest acord, așa cum îl văde eu, va fi de scurtă durată și va ține și mai puțin ca acordurile de la Minsk. Or, acordurile de la Minsk am văzut că au devenit repede literă moartă, pentru că au fost diferit interpretate la Kiev și la Moscova”, anticipează profesorul Goșu.

Aceasta nu este singura variantă. În discuție ar mai fi și altele. Armand Goșu consideră că războiul ar putea să mai continue luni sau chiar ani. 

„Mai există și varianta ca totuși războiul să continue cu o intensitate mai mică, pentru că nici Volodimir Zelenski, nici Vladimir Putin, în momentul acesta, nu mai au suflu. Amândoi gâfâie și trebuie să găsească un pretext pentru a suspenda măcar și pentru o perioadă de timp ostilitățile, în speranța că după asta, sigur, se creează un context favorabil pentru a continua”, adaugă expertul.

Cea mai proastă variantă pentru Ucraina și România

Cea mai proastă variantă, dar poate și cea mai plauzibilă, ar fi ca Rusia să continue să saboteze din fașă orice proiect de pace. La fel cum o face acum, Putin poate respinge orice ofertă de pace și alege să continue războiul. Este un scenariu cu atât mai de luat în seamă cu cât Rusia continuă se afle în ofensivă și a cucerit în ultimele luni mai multe orașe ucrainene. În atare situație, Putin ar fi sfătuit de unii generali să continue, primind garanții că armata sa va sparge inevitabil frontul și că singura necunoscută este când s-ar putea întâmpla acest lucru. 

„Avem desigur varianta ca Putin să zică nu și să refuze orice armistițiu. Rușii ar putea să continue războiul din inerție cu aceeași intensitate ca până acum. Rușii au declanșat o mare ofensivă cam din luna mai a anului trecut, în speranța că Ucraina se va prăbuși, că Kievul va capitula. Acesta este scenariu ideal pentru Putin, dar cel mai prost pentru Europa, cel mai prost și pentru noi și pentru Ucraina. Evident, Putin și ai lui vor colapsul Ucrainei, doresc o capitulare a Ucrainei, iar atâta timp cât consideră că pot să învingă pe front, pot să continue cu speranța că mai apoi o să vină și o să impună el condițiile de armistițiu și de pace”, încheie profesorul Armand Goșu.