Emil Hurezeanu, la Interviurile Adevărul. Ce spune fostul ministru de Externe despre situația politică internațională -

Fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu, prezent la Interviurile Adevărul, conturează tabloul politic internațional și explică ultimele mișcări în plan politic extern. Totodată, oferă indicii cu privire la relația României cu SUA de la preluarea celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. „Am încercat toate posibilitățile de contact cu americanii. Mai toți europenii nu au intrat în contact direct până la prima reuniune NATO”, explică acesta cu privire la mandatul său din guvernul Ciolacu 2.

Dondal Trump „nu și-a schimbat felul de a fi”

Donald Trump „nu și-a schimbat felul de a fi”, spune fostul ministru de Externe. Totuși, posibilitatea acestui președinte de a ține cont de reacții se conturează tot mai mult, explică acesta, un semn că este un „du-te -vino”:

„El anunță direct, fără niciun fel de menajament lucruri, dar nu rămâne acolo, în anumite situații face doi-trei pași înapoi. (…) Este personajul care nouă ni se pare foarte strident și care nouă ni se pare dintr-o altă lume”.

Majoritatea americanilor nu îl susțin pe Donald Trump în privința mai multor subiecte, mai spune fostul ministru de Externe, indicând că președinții pierd de obicei alegerile de la mijlocul mandatului, astfel că Trump ar urma să rămână fără majoritate în Camera Deputaților.

El face și o comparație între șeful SUA și șeful de la Kremlin. „Trump dă înapoi pentru că este un lider democrat, ales în mod democrat. (…) Putin este un vechi samurai și în același timp membru al seraiului de putere. (…) Este combinația între politică și KGB în perioada Uniunii Sovietice. (…)

Aici, ca și în China, resursele se mobilizează mai ușor și președinții apar ca oameni care pot să facă tot ce vor fără să dea explicații”.

Trump are „două sarcini”

„În interiorul Maga este o tensiune între antisemiți și anti-antisemiți. Există oameni care cred pănâ la capăt în trump, dar care nu sunt de acord cu ceilalți, care încurajează o atitudine mai distanță, dacă nu chiar critică cu Israel și care din când în când au accese antisemite. Acest mic conflict va evolua. E clar că Trump însuși, cu conducerea centrală, prin membrii familiei, nu încurajează de fel antisemitismul”, indică fostul ministru.

Acolo sunt mici semințe de posibile tensiuni. Prin trecerea timpului se pot acutiza. din cauza asta, Trump are două sarcini: să-și respecte angajamentul față de marele electorat american, trumpist, republican, democrat, ce o fi, adică inflația mică, e cazul, creșterea economică mare, e cazul, presiunea locurilor de muncă, nu e cazul, mulțumirea socială, iar nu este cazul”, mai explică fostul ministru.

Ce spune despre relația cu România

„Exista după inaugurarea președintelui Trump această impresie că nu facem parte dintre favoriți, pentru că această falangă ideologică, ultraofesnsivă, Maga, din jurul președintelui Trump, avea afinități pentru forțele care pierduseră alegerile în România, pentru toate forțele antieruropene, evit să le numesc extremiste, pentru că noțiunile sunt aproape depășite. (…)

Există și alte forțe suveraniste din Europa care nu au înțeles deloc ceea ce s-a întâmplat în Venezuela cu capturarea președintelui Maduro, și cu atât mai puțin ceea ce s-a întâmplat în Groenlanda, pentru că rațiunea de a fi a suveranismului este – make America great again, make Romania great again – nu ocupa altă țară, ocupă-te de ceea ce ți-ai propus”.

Referitor la retragerea trupelor de pe teritoriul României, fostul ministru precizează:

„Așteptam cu toții ceea ce se numește Strategia de apărare națională. prima dată este emisă de administrația, s-a întâmplat la finalul anului, cu întârziere de câteva luni, iar acum, la începutul anului a venit și strategia emisă de pentagon, în mod concret, acolo sunt observații destul de critice”.

Cu privire la întâlnirea care se pregătește între președintele Nicușor Dan și șeful SUA, acesta explică: „Reproșurile care ni s-au făcut și care probabil aveau justificare, nu aveau acoperire în realitate. la nivelul meu, așa cum puteam acționa atunci, în acel guvern de coaliție, format doar din două partide, condus de Ciolacu și care era complet lipsit de nuanțele trumpismului, care încep să se identifice acum, am încercat toate posibilitățile sau multe posibilități de contact cu americanii. și în întâlnirile de la Munchen. Nimeni nu știa ce urmează. Toată lumea a fost șocată când Vance a criticat Europa și a folosit patru cazuri: UK, Germania, Franța mai puțin, dar România, în orice caz.

Mai toți europenii nu au intrat în contact direct cu membrii administrației Trump, pănâ la prima reuniune a Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de Externe, când a apărut Rubio. Am avut o discuție atunci cu Rubio. Discuțiile au fost și pe canale, să zic nepublice. Au existat discuții pe care niciodată nu le-am contrazis. Dimpotrivă, eu am fost contrazis în demersurile mele, care nu erau întrutotul cunoscute, de primul ministru și de alți observatori poate prea grăbiți. Toate aceste contacte s-au făcut cu fonduri de investiții apropiate Administrației Trump, cu membri ai echipei Trump, cu autori, ideologi din seraiul de reflecție ideologică care a făcut posibil trumpismul”, inclusiv un român stabilit în SUA, explică fostul ministru.

Marea problemă a României a fost la acel moment faptul că era între episodul alegerilor anulate și episodul alegerilor posibile, cu rezultate probabile:

„În această atmosferă, cu doar două partide la guvernare, cvasi-opuse și cu o opoziție mai puțin simplă. Era un câmp de tensiuni între acești doi poli. S-au bazat mult cei care făceau opoziție atunci, pe faptul că în doar câteva luni se poate ntâmpla orice, nu veniseră toate explicațiile, nici acum, legate de anularea alegerilor. Nu știam cât de mult se pot apropia cei din opoziția cu semn pro-trumist de MAGA. Cine va fi, dacă vor fi recunoscute (n. r. – alegerile prezidențiale)”.

Ar trebui reînviată ideea emisarului?

„Au existat acești oameni, nu doar domnul Sprânceană, care are rolul lui, o spun cu tot respectul. Și domnul Ponta a jucat un astfel de rol. Sunt și alții. Emisarii care ajung acolo și care pot transmite mesaje balansate, non-ideologice, non-partizane, nu în numele unui anumit grup, ci în numele intereselor României, este întotdeauna binevenit”, mai completează fostul ministru.

Totuși, notează că, în opinia sa, este potrivită o altă variantă: „Eu cred că, în astfel de cazuri, așa cum are și Franța, ar trebui să fie constituit un grup de lucru, care să fie un fel de forum transatlantic, consiliu, al nostru. (…) Poate fi un șef de comisie care e profesor, dar e bine să aibă și o funcție politică, să primească această însărcinare specială, să coordoneze eforturile diplomatice, deloc ale ministerului, care are alte paliere, ci ale societății civile, economice, academice. Să foloseacă instrumente diferite și suplimentare”.

„Este bine să ai un răsad de oameni cu idei, experiențe, cu rezultate, pe care să îi pui la treabă în așa fel încât să ai dosare economice, recomandări, de alte relații, de natură ideologică”, mai spune acesta.

Unde a greșit România în relația cu SUA?

„Cred că România nu a greșit deloc în relația cu SUA”, spune fostul ministru.

Despre schimbarea ambasadorului în SUA, fostul ministru se întreabă dacă „schimbarea pompieristică, chiar în situația unui ambasador perceput ca fiind mai familiar cu vechea administrație ar fi fost cea mai bună soluție”.

„Fostul președinte Iohannis a fost singurul președinte european, dintre puținii, cred, care l-a văzut pe Trump la Casa Albă de două ori, i-a purtat șapca roșie pe care scria Trump, nu MAGA”, mai spune acesta, povesind un episod în care fostul șef de stat a explicat „cum e Trump pentru usul cancelariei federale” a Germaniei.

„Deci avea toate atuu-rile să dorescă asta (n. r. – șefia NATO). Până la urmă nu cred că cineva a avut o probelmă cu dorința președintelui Iohannis”, concluzionează acesta.

Are actualul președinte calitățile necesare să facă „networking”?

„Eu cred că președinții nu pot să facă totul. Președinții sunt aleși în urma unor opțiuni politice, se confruntă cu mari probleme interne, imediat după alegerea lor, nu mai întrunesc de mult adeziunea întregului popor. Președintele este o persoane care răspunde prea multor așteptări, e comandantul Armatei, al politicii externe, este prins acum între o coaliție care nu prea funcționează de obicei și o opoziție din ce în ce mai acerbă, într-o europă care nu prea funcționează în interior, cu o opoziție din ce în ce mai acerbă, într-o lume euro-atlantică, care nu mai funcționează deloc în interior, cu opoziții din interior din ce în ce mai dure.

Deci, eminenții consilieri trebuie să-și coalizeze un grup de lucru care să aibă plaja în care să adune informații și să propună decizii, să ajute platforma diplomatică și politică cu idei noi”, spune Emil Hurezeanu.

În privința relației cu SUA, fostul ministru indică totuși că Danemarca „a făcut cele mai mari eforturi de război și creștere a bugetului, la cererile americane și s-a transformat peste noapte într-un dușman care nu mai poate trata cu America din cauza Groenlandei.

Franța este țara cu cea mai mare identitate militară non-americană din Europa (…) a avut cele mai bune relații cu SUA și Macron este în situația de a fi ironizat pentru că are ochelari de soare. (…) Aici este vorba de interese obiective, dacă mai există. România este așezată pe Flancul, dacă nu pe falia Est-Vest, care nu își va pierde importanța strategică, nici dacă va fi pace în Ucraina”.

„Unul din interesele naționale cele mai importante ale oricărei țări este ca atunci când e în pericol, și numai pericole sunt în exterior, pericolele din interior să fie calmate, sursele de conflict din interior să fie calmate, să existe solidarități forțate”, indică fostul ministru, susținând că s-ar putea ca actuala neînțelegere din coaliție „să fie retorică, să vizeze deja viitoarele alegeri”.

Avertisment pentru Opoziție

Potrivit fostului ministru, ar trebui să guverneze altfel și guvernanții și președintele, și opoziția, „pentru că și opoziția face parte dintr-un stat. Dacă ajunge la putere, împreună cu un partid din coaliție sau singură, în urmă unei moțiuni care răstoarnă guvernul sau în urma alegerilor, va avea de-a face cu același stat deficitar și cu aceeași opinie publică nemulțumită”.

Anularea alegerilor din 2024 nu a fost un moment de mister, spune acesta, însă explicațiile ar fi trebuit mai multe explicații, „a fost un nodul de neînțelegere și în relațiile româno-americane”. Totuși, între timp, problemele în ceea ce privește SUA s-au schimbat, indică fostul ministru.

Este România în pericol? De unde vine pericolul?

„Principalul pericol vine din interior, pentru că nu am ajuns la o stabilitate psihologică și de reziliență morală, care să ne facă să trecem peste tensiunile și conflictele posibile, explicabile, necesare, dar care nu ne ajută acum să depășim situația foarte critică. Ne îngreunează, pentru că nu mai suntem atenți la ce se întâmplă în afară, investim prea multă energie neagră. în propriile probleme interne, nu ne mai preocupăm de ce se întâmplă în exterior. Nu suntem așa de răi cum ne place să credem.

În relația externă trebuie să apărem pe radar mai solidari, cu un pluralism mai susținut, când e vorba de interesele politicii externe”, mai explică fostul ministru.

În același timp, acesta punctează că trebuie să ne bazăm pe „prietenii noștri, dar trebuie să ne bazăm pe noi în primul rând. Și cu Germania trebuie să avem o relație foarte bună, dar cu Uniunea Europeană în general”.

„Decât să nu se vorbească deloc despre tine, nici măcar rău, mai bine să se vorbească tot timpul despre tine, să fii pe radar. dacă nu ești, cum se întâmplă de obicei, dacă ești copilul prea cuminte din clasă, își faci toate temele, trebuie să ai ceva de spus tot timpul, să faci câte ceva”, atrage atenția fostul ministru.

Ca sfat pentru reprezentanții pe plan extern, Hurezeanu subliniază importanța creării unor organisme de consultanță.

***

De la diiscuțiile privind Groenlanda, care au generat tensiuni între SUA și UE, la acordul Mercosur, trimis săptămâna trecută de plenul Parlamentului European la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fostul ministru de externe explică într-un interviu pentru „Adevărul” poziția României în calculele făcute pe plan internațional.

Cine este Emil Hurezeanu

Emil Hurezeanu a fost ministru de Externe în Guvernul Ciolacu 2, fiind instalat în funcție în decembrie 2024, după ce i-a luat locul fostei ministre de Externe, Luminița Odobescu, care a fost în funcție din iunie 2023, în guvernul Ciolacu 1.

În perioada 2015-2021, fostul ministru a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Federală Germania, iar în perioada iunie 2021 – decembrie 2024 a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria.

În curs de actualizare