Candidații la președinție s-au dat peste cap și s-au transformat în experți în politică internațională. România, victima acestui amatorism

Situația actuală la nivel extern concentrează atenția pe
problemele internaționale preluate și de candidații anunțați pentru alegerile
prezidențiale. Potrivit analiștilor consultați de Adevărul, rostogolirea problemelor României
pe plan extern fac un deserviciu țării.

USR și AUR au cerut demisia minsitrului de Externe FOTO USR

În contextul în care săptămâna asta începe perioada electorală,
candidații anunțați pentru scrutinul prezidențial au început să strângă deja semnături. Campania pentru turul
I al alegerilor prezidențiale începe pe 4 aprilie, însă candidații au dat startul mesajelor și acțiunilor cu
tentă de campanie de mai mult timp.

Pe lângă debzaterile interne privind scrutinul prezidențial anulat, unii candidați au plecat în țară, în timp ce alții au concentrat atenția pe promovarea online. În același timp, mesajele pretendenților la Cotroceni sunt completate zilele acestea și de situația internațională. 

Nemulțumirile societății, folosite de candidați

Sociologul Vladimir Ionaș a punctat pentru „Adevărul” că situația
la nivel extern este un subiect rostogolit acum de cei care luptă pentru scaunul de
la Cotroceni, știind că societatea românească este nemulțumită de imaginea
României peste hotare.

„Cu siguranță se vor învârti foarte mult mesajele în
jurul viziunii pe care o are administrația Trump asupra României, viziunii pe
care diverse țări europene o au asupra României, pentru că este unul dintre lucrurile
care prind la public. Una dintre marile frustrări ale societății este
că România nu este reprezentată așa cum trebuie la nivel extern”, a
explicat sociologul Ionaș Vladimir.

În același timp este folosit eșecul actual al administrației
din România în ceea ce privește adaptarea la schimbările pe plan internațional.
„România a ratat momentul schimbării administrației de la Washington, nu a
știut clasa politică în întregime cum să abordeze noua administrație. A crezut
că lucrurile vor merge de la sine datorită parteneriatului strategic. Au omis
interesele, discuțiile, strategiile politice pentru a construi o relație”,
a mai explicat sociologul.

Deserviciile aduse țării

La rândul lui, politologul Cristian Pîrvulescu a explicat că
„toată acea poveste că România este umilită de Occident”, a influențat masiv
electoratul român, mai ales în ultimii doi ani, în contextul refuzului Austria privind
acceptarea statului în spațiul Schengen. „Toate aceste discuții vor influența,
pentru că imaginea este că România este desconsiderată, nu că are o problemă de
reprezentare. (…) Nu este respectată. Acest tip de discurs a avut și va avea în
continuare efecte. Nu are nicio legătură cu realitatea. Este o chestiune de
percepție. Problema este foarte simplă, fiind în criză, România nu are
reprezentanți la instituțiile credibile și legitime. Și chiar după alegeri vor
exista foarte multe reticențe, pentru că trebuie să existe convingerea că
România este un aliat serios”, a punctat politologul.  

Potrivit politologului, candidații care se folosesc de
situația externă pentru a-și propaga mesajele „încearcă să profite de lucrurile
astea, dar fac deservicii mari imaginii României în interior, pentru că cer o
dezbatere pe probleme de politică externă în campania electorală”, în contextul
problemei interne privind alegerile prezidențiale.

Scandalul din jurul ministrului de Externe

În privința cererii de demisie a ministrului de Externe Emil
Hurezeanu, înaintate în spațiul public după ce șeful diplomației a spus că România este reprezentată la întâlnirea de la Paris de Polonia, analistul a punctat că este „foarte
mult amatorism din partea celor care fac lucrul ăsta și o mare nerecunoaștere a
relațiilor internaționale. De fapt vorbim de populism, amatorism poate.
Populism, cu siguranță, pentru că ce vor să facă este să își atace adversarii”.

Absența inițială a României de la discuțiile purtate la Paris, urmată de motivarea dată de ministru, dar și evenimente recente, printre care o întâlnire controversată a ministrului, au dus la o cerere de demisie în cazul lui Emil Hurezeanu din partea candidatei USR, Elena Lasconi. Demisia a fost cerută și de AUR. Candidatul independent Nicușor Dan a anticipat lipsa de prezență a României la Paris și a transmis că președintele interimar Ilie Bolojan și ministrul de Externe au datoria de a asigura un loc României la acea masă.   

„Vor fi foarte mulți care vor încerca să joace pe coarda
naționalistă și să spună ”iată, România nu este invitată”. Un exemplu: în Belgia au aceleași obesii. Belgia,
care a primit un număr mare de refugiați, a avut o contribuție militară
importantă, nu este invitată la Paris. Au fost invitați principalii donatori și
principalele armate NATO din Europa. Deci chiar dacă președintele Iohannis ar
fi fost în funcție, nu cred că România ar fi fost invitată. Din zona noastră a
fost invitată Polonia, care este de departe cea mai importantă militar, iar
Danemarca a reprezentat Țările Baltice”, a mai arătat Pârvulescu.  

Totodată, analistul a explicat că în campania din 2016, părea
că Victor Ponta are mai multe cunoștințe și mai multe calități
pentru politica externă decât fostul președinte Klaus Iohannis, însă în
realitate, fostul șef de stat s-a dovedit mai potrivit la momentul respectiv. „S-a
dovedit că primarul Sibiului a reușit nu doar să compenseze, ci și să ducă
imaginea României la un nivel pe care nu îl atinsese până atunci, dar degeaba,
pentru că Georgescu et company a spus că România era în genunchi”, a mai
punctat politologul Cristian Pîrvulescu.