Cine e mai anti-sistem? Inflație de candidați cu spirit de frondă pentru Cotroceni. Expert: „E o păcăleală crâncenă la adresa alegătorilor”

Ademeniți de mirajul candidatului anti-sistem, tot mai mulți dintre viitorii candidați pentru postul de președinte adoptă un limbaj critic la adresa autorităților, cu speranța că astfel vor atrage cât mai multe voturi. Sociologul Remus Ștefureac crede că acest tip de discurs tinde să ascundă mai degrabă lipsa unui program serios, la fel ca în cazul lui Călin Georgescu.

Elena Lasconi s-a declarat singurul candidat anti-sistem FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Succesul neașteptat pe care l-a avut Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, când, dincolo de interferențele Rusiei, a reușit să exploateze nemulțumirile românilor printr-o poziționare radicală anti-sistem, nu a trecut neobservat. Și dacă până acum, la alegerile anterioare, partide ca AUR și USR au pozat în grupări anti-sistem, spiritul de frondă, dublat de un discurs critic la adresa autorităților, devine tot mai mult la modă. Astfel, când mai sunt două luni și jumătate până la alegerile prezidențiale din luna mai, viitorii candidați sunt tot mai tentați să abordeze această tactică. 

Conștienți de nemulțumirile crescânde ale populației și de erodarea coaliției aflate la guvernare, viitorii candidați încearcă să se remarce cât mai mult prin critici acide la adresa puterii. Ultimul intrat în cursa pentru Cotroceni, primarul Nicușor Dan, a avut întotdeauna un discurs anti-sistem, iar acum încearcă să-l ducă la următorul nivel. Abil, el mizează în special pe teme insuficient exploatate de ceilalți candidați, pornind de la preocupările pentru mediu și continuând cu problemele remarcate de o bună parte a electoratului. 

Deși anti-sistem la fel ca și Călin Georgescu, Nicușor Dan se delimitează clar de acesta și se adresează unor votanți de orientare pro-occidentală. 

Edilul Capitalei a afirmat că se adresează „simpatizanților USR, dar și celor care au simpatii pentru alte partide politice și mai ales oamenilor care s-au săturat de toate partidele politice”. Cu toate astea, primarul a susținut că și-ar dori să aibă susținerea unor partide pro-occidentale, susținere de care s-a bucurat anterior în cazul câștigării ambelor mandate de primar. 

Nicușor Dan tulbură apele în USR, Ponta agită PSD-ul

Apariția lui Nicușor Dan a provocat reacția unei alte candidate care se pretinde a fi anti-sistem, Elena Lasconi. Ea a ținut să precizeze că este „singurul candidat anti-sistem” și a susținut că ar fi câștigat alegerile în cazul în care scrutinul prezidențial nu ar fi fost anulat.  „Sistemul nu este pregătit, clasa politică nu este pregătită pentru oamenii cinstiţi”, a precizat ea. În același timp, în contextul luptei pe electoratul USR, șefa de partid a lansat mai multe atacuri la adresa lui Nicușor Dan, ceea ce i-a adus probleme în partid. 

În cursă ar putea intra și Victor Ponta, care începe să tulbure apele în interiorul PSD, partid care a validat candidatura lui Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare. Victor Ponta susține că este anti-sistem și că se adresează publicului sătul de excesele coaliției aflate la guvernare. Conștient că nu va avea sprijinul partidului din care provine, el încearcă să convingă tot mai mulți social-democrați să i se alăture. Ponta a afirmat că va veni cu un „proiect radical”, dar și că „un singur candidat anunțat, Călin Georgescu, vorbește despre schimbare radicală”, în timp ce „ceilalți sunt oamenii sistemului”. De la poziția de premier, Ponta a fost și exclus din partid în 2017. Acum, fostul lider riscă din nou poziția de membru în partid și a fost demis din funcția de consilier onorific al premierului. 

În ceea ce privește USR, potrivit unor surse din partid, sunt probleme în special în filiala Sectorului 1. Fosta primăriță a Sectorului 1, Clotilde Armand, a ieșit public cu o declarație de susținere pentru Nicușor Dan, criticând-o în schimb pe Elena Lasconi. Armand a scris pe Facebook că poziția Elenei Lasconi, care a anterior l-a criticat într-o emisiune televizată pe Nicușor Dan, „nu este poziţia oficială a USR şi sunt doar opiniile acesteia”. Clotilde Armand a mai afirmat că vorbește în numele colegilor săi „care nu împărtășesc deloc viziunea doamnei Lasconi”. 

Reacția franțuzoaicei a provocat o adevărată furtună, iar Elena Lasconi anunțat deja că va cere excluderea sa din partid, considerând reprezintă o sabotare a campaniei sale electorale.

De ce se delimitează candidații 

Sociologul Remus Ștefureac, director INSCOP, a explicat pentru „Adevărul” că acest gen de abordare generică poate fi atribuit mai multor candidați care au câștigat alegerile prezidențiale anterior, pentru că „un anumit tip de alegători mai sunt conduși de acest tip de retorică”. 

„E o păcăleală crâncenă la adresa alegătorilor și e în general un tip de discurs care nu aduce puncte nimănui și este folosit mai degrabă pentru a induce în eroare alegătorii și a vorbi mai puțin despre teme concrete. (…) Ascunde poate și o inabilitate, poate, a candidaților, în acest moment, de a spune concret ce vor să facă în calitate de viitori președinți, cum, pentru că doar argumentând retoric nu cred că ajută pe nimeni”, a punctat Remus Ștefureac. 

Potrivit sociologului, actuala situație a României ar trebui să aducă discursuri concrete referitoare la modul în care ar conduce țara din partea candidaților și nu abordările de până acum care au rolul de strînge capital electoral. 

„Trecând și prin această traumă pentru democrația noastră, anularea alegerilor, demisia unui președinte, poate că este cazul ca toți candidații să își respecte mai mult alegătorii, să respecte mai mult această țară, populația, și dincolo de strategii facile de câștigare a votului, prin inventarea unor concepte, care nu li se aplică în mod evident, mai bine ar vorbi în detaliu despre ceea ce pot face efectiv în calitate de viitori președinți, cum își propun să colaboreze cu alte instituții ale statului pentru a-și pune în aplicare proiectele și măsurile, pentru că altfel vom avea aceleași angajamente complet goale de conținut”.