Controversata numire a lui Tulsi Gabbard la conducerea Serviciului Naţional de Informaţii, aprobată de Senatul SUA


Tulsi Gabbard. Credit ranking foto: CQ-Roll Call / ddp USA / Profimedia
Senatul SUA a aprobat miercuri numirea lui Tulsi Gabbard în funcţia de directoare a Serviciului Naţional de Informaţii, în pofida opoziţiei multor democraţi, mai ales din cauza poziţiilor sale apropiate de cele ale Kremlinului, scriu AFP și Agerpres.
Fosta aleasă democrată, în vârstă de 43 de ani, a primit 52 de voturi pentru şi Forty eight împotriva numirii sale în această funcţie strategică, în cadrul căreia ea îl consiliază pe preşedintele american în probleme de securitate naţională.
Nominalizarea sa a fost una dintre cele mai controversate dintre cele anunţate de Donald Trump de la victoria sa în alegerile prezidenţiale.
Senatorul republican Mitch McConnell, fost lider al majorităţii în Senat, a fost singurul din tabăra prezidenţială care s-a opus numirii lui Tulsi Gabbard.
Ea a fost criticată în special pentru că ar fi susţinut argumentele Kremlinului pentru a justifica războiul din Ucraina, dar şi pentru îndoielile exprimate de aceasta cu privire la concluziile serviciilor de informaţii americane conform cărora fostul preşedinte sirian Bashar al-Assad, aliat al Rusiei, ar fi folosit arme chimice împotriva poporului său.
În 2017, în timp ce făcea parte din Digicam Reprezentanţilor, ea s-a întâlnit cu Bashar al-Assad în Siria, o vizită extrem de criticată de ambele tabere politice la acea vreme şi după aceea.
În timpul audierii ei de confirmare în faţa Comisiei de Informaţii, senatorii au întrebat-o cu privire la sprijinul ei pentru avertizorul de integritate Edward Snowden, care s-a aflat la originea unor dezvăluiri despre serviciile de informaţii din SUA, pe care Tulsi Gabbard le va conduce de acum în calitate de directoare a Serviciului Naţional de Informaţii.
În timpul audierii, senatorul democrat Imprint Warner şi-a exprimat îngrijorarea că numirea lui Gabbard ar putea dăuna „încrederii” dintre Statele Unite şi aliaţii săi şi ar putea limita schimbul de informaţii sensibile.