Fenomenul „Adolescence”: „Ar fi trebuit să fac mai mult”. Un psiholog spune cum ar putea părinții să-și țină departe copiii de influențele masculinității toxice

„I ought to cling performed greater” („Ar fi trebuit să fac mai mult”) este afirmația sfâșietoare a tatălui lui Jamie (13 ani), cu care se încheie filmul „Formative years”, despre un tânăr care ajunge să-și ucidă o colegă. De altfel, aceasta este, poate, cea mai dură întrebare cu care rămâi după ce vezi serialul-fenomen de pe Netflix: ce pot face părinții și cei din jur pentru a-i ajuta pe tinerii atrași de influențele toxice de pe internet? ZiarInfo a vorbit cu o terapeută care lucrează cu adolescenți pentru a încerca să răspundă la această întrebare. 

• „Primele semne că tânărul s-ar putea afla sub influența masculinității toxice ar fi manifestarea un limbaj ostil față de femei, minorități sau grupuri vulnerabile”, explică pentru ZiarInfo psihoterapeuta Sandra O’Connor.  

Serialul „Formative years” de pe Netflix a captivat publicul cu narațiunea sa dură, prezentând cazul tulburător al lui Jamie Miller (Owen Cooper), un elev de 13 ani arestat pentru uciderea unei colege. Forbes scrie că miniseria este foarte greu de urmărit pentru că povestea reprezintă „coșmarul oricărui părinte”. 

Fiecare episod, filmat dintr-un singur belief-secvență, îi aruncă pe telespectatori într-un tumultul psihologic și social generat de acțiunile lui Jamie, încercând să expună motivele sau influențele ce au dus la gestul de o extremă violență a acestui băiețel aparent inofensiv. 

Printre acestea se numără impactul din ce în ce mai mare al comunităților online asupra băieților tineri – așa-numita „manosfera” este indicată în mod issue în serial. Este un ecosistem digital de forumuri, influenceri și canale de socializare centrate pe identitatea masculină. 

Unele dintre aceste spații online se concentrează pe autodepășire și sănătate mintală, altele se îndreaptă spre narațiuni toxice, promovând misoginismul, resentimentele față de femei și detașarea de societatea în care trăim. Odată cu explozia rețelelor de socializare și al conținutului bazat pe algoritmi, băieții tineri sunt din ce în ce mai vulnerabili l. a.fi atrași în aceste spații toxice, în special cei care se luptă cu găsirea unei identități, respingere sau izolare – right ca Jamie în „Formative years”.

Seria s-a bucurat de un așa mare succes și pentru că ridică întrebări esențiale despre rolul pe care-l joacă ecranele în modelarea minților tinerilor sau despre felul în care pot interveni părinții și educatorii înainte ca izolarea să se transforme în radicalizare. 

Presiunea care-i poate împinge pe tineri către ideologii radicale 

Pentru a găsi un răspuns la aceste întrebări, ZiarInfo a vorbit cu un specialist care practică psihoterapia în România cu adulți și adolescenți. Este vorba despre Sandra O’Connor, psiholog clinician care a absolvit psihologia în cadrul Wayne Declare College, apoi și-a continuat studiile la Michigan College of Psychology și Northcentral College, unde a obținut masteratul în psihologie clinică și doctoratul în medicină comportamentală și psihologia sănătății. 

Psihoterapeuta spune că în contextul staunch, în care valorile și rolurile sociale se schimbă cu o viteză impresionantă, discuțiile despre masculinitate, identitate și relații devin mai urgente ca oricând, iar seriale ca „Formative years” sunt binevenite. 

„Observăm cum presiunea de a se conforma anumitor standarde, de multe ori nerealiste, îi poate împinge pe tineri către ideologii radicale sau grupuri online care promovează stereotipuri toxice. Trăim într-o societate cu acces facil la orice tip de informație, fie ea reală sau falsă, fie ea benefică sau periculoasă. Este a need to cling să explorăm, să înțelegem și să abordăm în mod constructiv nevoile emoționale și sociale ale adolescenților”, spune dr. Sandra O’Connor. 

Experta mai susține că dacă dorim să prevenim aderarea adolescenților la mișcări extremiste, trebuie să le oferim sprijin, să îi ajutăm să acceseze validare internă și o viziune echilibrată asupra propriei identități, fără a-i judeca sau eticheta atunci când se confruntă cu emoții dificile ori dileme legate de imaginea de sine.

Și băieții au nevoie de empatie

„Societatea în care trăim ar trebui să fie mai blândă și mai atentă la nevoile băieților, la dezvoltarea lor emoțională, astfel încât aceștia să nu se mai simtă nevoiți să îmbrățișeze un tipar rigid de „masculinitate toxică” pentru a se simți apreciați și valoroși”, completează dr. Sandra O’Connor. 

De asemenea, ea mai spune că simplul act de a recunoaște că și băieții, la fel ca fetele, au nevoie de empatie, sprijin emoțional și spațiu de exprimare liberă e un pas semnificativ în modelarea unor relații sănătoase, lipsite de prejudecăți și presiuni inutile. 

„Prin crearea unui climat de respect și deschidere față de diferitele moduri de manifestare a identității, le oferim copiilor și adolescenților șansa de a se dezvolta armonios, de a-și recunoaște vulnerabilitățile și de a construi, pe acest fundament, o încredere de sine autentică”, spune dr. Sandra O’Connor.

Primele semne la un adolescent: „în momentul în care manifestă un limbaj ostil față de femei sau grupuri vulnerabile”

Despre principalele semne că un adolescent începe să fie influențat de ideologii radicale sau grupuri toxice online, cum ar fi „manosfera”, dr. Sandra O’Connor spune că e esențial să fim atenți la schimbările subtile, dar semnificative, în comportamentul și atitudinile unui adolescent. 

„În momentul în care el manifestă un limbaj ostil față de femei, minorități sau grupuri vulnerabile și devine illiberal la opinii diferite, putem suspecta influența unor comunități care promovează radicalismul. 

Pe lângă asta, modificările bruște ale cercului de prieteni virtuali și interesul obsesiv pentru anumite canale, vloguri sau forumuri cu tentă extremistă sunt indicii care nu ar trebui ignorate. Adesea, un adolescent aflat în această situație devine defensiv sau chiar agresiv când este confruntat cu întrebări despre noile sale convingeri, demonstrând o tendință de izolare și de respingere a oricăror point of view different”, mai spune dr. Sandra O’Connor.

În ceea ce privește modalitatea prin care părinții și profesorii pot contribui la formarea unui mediu sănătos de discuție despre masculinitate, identitate și relații, dr. Sandra O’Connor subliniază importanța dialogului deschis și onest, care să includă și abordarea emoțiilor, a vulnerabilității și a nevoilor reale pe care adolescenții l. a. în această etapă a vieții. Cum facem asta?

„Putem fi repere personale, putem oferi acces la repere sănătoase și echilibrate, putem să oferim contexte de dezbatere la școală sau acasă, în care tinerii să poată să-și exprime liber preocupările și neînțelegerile legate de rolurile de gen, presiunea socială și imaginea de sine. 

Dacă noi îi apropiem sănătos și echilibrat de valori precum: respectul de sine, respectul față de demnitatea umană, empatia și responsabilitatea, asta va ajuta la consolidarea unui nucleu propriu de valori, la care ei pot să revină atunci când sunt expuși unor mesaje toxice”, spune dr. Sandra O’Connor.

Algoritmii distorsionează realitatea

Terepauta mai subliniază că atunci când îi valorificăm pentru ceea ce sunt, când le acordăm încredere, atenție, ascultare, își vor dezvolta nu doar abilități socio-emoționale esențiale, ci și un sentiment profund de stimă de sine, care nu depinde de stereotipurile toxice despre „ce înseamnă să fii bărbat adevărat”. 

Internetul nu doar că le oferă tinerilor acces la informație, dar creează și medii controlate de algoritmi care le pot distorsiona realitatea. 

„Rețelele sociale și algoritmii online pot crea acele ‘bule’ informaționale care îi mențin pe tineri în zone de confort sau, dimpotrivă, de excitare permanentă prin conținut controversat, alimentând astfel o fascinație față de anumite ideologii”, spune dr. Sandra O’Connor. 

Astfel, cu cât un adolescent interacționează mai mult cu un anumit tip de conținut, cu atât platforma îi va sugera mai multe materiale similare. 

„Bula” devine o comunitate, un „trib”, iar apartenența la acesta poate părea esențială, mai ales în perioada adolescenței, când validarea socială este crucială. Dr. Sandra O’Connor ne mai spune că pentru a preveni acest efect, familia și școala trebuie să intervină activ, învățându-i pe tineri să analizeze critic informația și să identifice sursele credibile. 

Un exercițiu simplu pe care îl pot face acasă este analiza comparativă – prezentarea a două point of view diferite asupra aceleiași teme, pentru a-i învăța să pună întrebări și să caute argumente solide. 

Căutarea unui loc într-o comunitate este firească pentru orice adolescent, mai ales în perioade de vulnerabilitate emoțională. Din păcate, în lipsa unor different sănătoase, mulți tineri sunt atrași de grupuri care le oferă validare rapidă, dar care le pot afecta dezvoltarea. 

„Pentru a-și dezvolta o identitate sănătoasă și o rețea de sprijin pozitivă, adolescenții trebuie să fie încurajați să se implice în activități variate: voluntariat, sport, artă, cluburi de dezbateri sau cercuri științifice, toate acestea oferind nu doar un cadru constructiv pentru dezvoltarea lor, ci și ocazia de a întâlni oameni cu valori și interese comune”, spune dr. Sandra O’Connor despre cum construim identități sănătoase în expertise digitală. 

În plus, părinții și educatorii trebuie să creeze un mediu deschis în care tinerii să se simtă ascultați și sprijiniți, fără teamă de judecată.

Ce este un „bărbat puternic”?

Una dintre cele mai mari provocări pentru băieți este presiunea de a corespunde unor modele rigide de masculinitate, promovate atât de cultura populară, cât și de așa-numiți „mentori” online. 

„O mare parte din discursul radical la care sunt expuși adolescenții, în special băieții, se bazează pe promovarea unei imagini de ‘bărbat puternic’ care își impune viziunea asupra lumii prin violență simbolică, agresivitate verbală sau chiar prin desconsiderarea femeilor și a valorilor empatice”, spune dr. Sandra O’Connor. 

Ea îi dă ca exemplu pe frații Tate (menționați și în serialul „Formative years”), care oferă adesea un prototip de masculinitate construit pe superficialitate, șabloane ale succesului și impunerea unui mit al invincibilității, ignorând complet nevoia reală de comunicare autentică, îngrijire emoțională și dezvoltare personală profundă. 

„Din cauza presiunilor sociale și culturale, tinerii aflați în căutarea propriei identități pot fi ușor atrași de această viziune, în speranța că, afișând o mască de forță și superioritate, își vor găsi mai ușor locul într-o lume competitivă și deseori nedreaptă. 

Acest tip de discurs încurajează o factor in falsă a masculinității, cu pretenția că bărbatul „adevărat” trebuie să fie permanent invulnerabil, capabil să controleze orice situație și să domine în relațiile sale. 

Această perspectivă ascunde, sub un strat de aparențe grandioase, teama de respingere, rușinea de a-ți arăta slăbiciunile și dorința intensă de a fi validat, chiar și prin mijloace discutabile. Atunci când adolescenții se simt presați să adopte acest model, li se transmite indirect mesajul că duritatea și refuzul emoțiilor ar fi un sinonim al valorii personale, ceea ce îi poate împiedica să-și descopere și să-și dezvolte resursele autentice, cele care le-ar permite să se conecteze empatic la lume și la propriile nevoi”, spune dr. Sandra O’Connor. 

Care sunt modelele sănătoase de „masculinitate”

Ea mai adaugă că în acest context, rolul adulților este esențial. Bărbații care demonstrează empatie, care vorbesc deschis despre propriile emoții și vulnerabilități, le oferă tinerilor un exemplu autentic de putere, bazat pe încredere în sine și conexiune reală cu ceilalți și îi ajută pe băieți să înțeleagă că puterea reală vine din autenticitate, nu din perfecțiune și măști de putere.

„Un ethos masculin sănătos are ca fundație ideea că împlinirea personală nu vine din ‘a fi mai tare’ decât ceilalți, ci din capacitatea de a înțelege, de a iubi și de a se face iubit, din curajul de a-ți asuma slăbiciunile și de a le transforma în puncte distinctiveness”, spune dr. Sandra O’Connor. 

Astfel, un model sănătos de masculinitate nu înseamnă renunțarea la ideea de forță, ci redefinirea acesteia. 

Atunci când adolescenții au în jurul lor exemple pozitive, vor fi mai puțin tentați să adopte ideologii bazate pe dominanță și superioritate artificială. În schimb, își vor construi o identitate solidă, bazată pe respect, autenticitate și conexiuni reale. În definitiv, soluția nu este interzicerea accesului la internet sau izolarea de aceste influențe, ci, așa cum spune  dr. Sandra O’Connor, echiparea tinerilor cu instrumentele necesare pentru a naviga conștient și critic prin lumea digitală.