Cum ajungeau filmele pe casete video în România. Piloţii de avioane, printre furnizori

Irina-Margareta Nistor, critic de film, a explicat la AntiMit cum veneau în România casetele video, dar şi de ce după 1989 au venit mai multe filme de la Hollywood decât europene.

„Unii aveau camere video şi înregistrau în cinematografe, nu?”, a întrebat Val Vâlcu. 

„Alea erau destul de puţine. Mai ales prin Asia se întâmpla asta. Era un refugiat din Suedia şi de asta la multe casete video se vedea jos subtitrarea în suedeză. El închiria casetele, scotea originalele, băga altă bandă şi le trimitea la Bucureşti. După aia era o parte în germană. Acolo eu sufeream cumplit, neştiind nemţeşte, deci nu le puteam vedea. 

La Londra ori era trimis cineva, ori erau piloţii care aduceau în mare majoritate. De multe trăgeau direct din televizor”, a declarat Irina-Margareta Nistor. 

Mai multe filme de la Hollywood după comunism, decât filme franţuzeşti. Care e motivul? 

„După ’89, francezii au cerut bani ca la nivelul preţului din Occident, şi evident nimeni nu era capabil să plătească. În vreme ce Hollywood a mers pe varianta „cât poate plăti România””, a punctat Val Vâlcu. 

„Au ştiut să facă comerţ. Bunicul meu spunea mereu: modelul ideal este Ford. Vinzi mult şi ieftin, nu puţin şi scump. Că nu ţi le ia nimeni, mai ales dacă sunt perisabile. E ca la Târgul de Crăciun. Toată lumea se ducea să bea vin fiert şi halea ceva, dar nu cumpăra nimeni mai nimic. Şi comercianţii nu lăsau la preţ”, a mai declarat cunoscutul critic de film.