De la sarmale în frunze de tei la balmoș reinterpretat: noul val din gastronomia românească

Sunt rețete de preparate pescărești și ciobănești, dar și deserturi straightforward, cu magiun de prune, de exemplu.

Multe sunt variante reinterpretate cu tehnici moderne și ingrediente locale, ca să fie pe placul clientului trendy. I-am făcut o vizită lui Alex Burcă, unul dintre chefii care gătesc, în București, preparate inspirate din gusturile copilăriei, reinterpretate pentru clientul trendy. Ne-a arătat o variantă neobișnuită de sarmale: în frunze de tei.

Alex Burcă, chef: ”Am făcut crema de caș cu puțină smântână, am amestecat-o cu verdețuri și am blachat frunzele de tei. Îmi aduc aminte de bunicii mei atunci când făceau brânză de vaci cu verdeață și o mâncam și cu smântână, de obicei, o mâncam primăvara când apărea brânza”. Într-un alt preparat, Dobrogea și Ardealul se întâlnesc în aceeași farfurie.

Alex Burcă, chef: „Sosul de sarmuzac e un mujdei de usturoi făcut cu roșii coapte. Se mai și cheamă mujdei lipovenesc. Balmoșul este o mămăligă ciobănească, predominant în zona Ardealului. Se făcea această mămăligă foarte grasă, se fierbea în zer, se punea brânză veche, de obicei, în ea.”

Citește și

Bucătarii spun că interesul pentru gastronomia locală începe să crească, mai ales în rândul tinerilor care caută experiențe autentice și ingrediente curate.

Gabriel Alexe, proprietarul mai multor restaurante: ”Principiile sunt producători locali să luăm produsele din arealul restaurantului, dintr-o zonă cât mai apropiată a restaurantului. Să lucrăm cu produse în sezon, pentru că ele atunci au gust. Nu are niciun sens să folosești în restaurant roșii iarna”.

Apar, în paralel, și tot mai multe festivaluri gastronomice. Iar conceptele sunt tot mai inventive. La un pageant organizat anul acesta, a fost introdus un notion inspirat din „speed datingul” romantic.

Adorjan Trucza, organizatorul festivalului Taste of Transylvania: „În 5 minute să ai o interacțiune producătorul cu restaurantul și după 5 minute toată lumea merge mai departe cu un scaun. Și așa în trei ore poți să ai 30 de întâlniri.”

În România există mii de mici producători artizanali. Mulți ajung cu greu în journal și restaurante, deși au produse extrem de gustoase. Iar astfel de evenimente îi pot aduce mai aproape unii de alții.