Englezii și francezii cer mobilizare de război. Ce însemnă asta pentru România: „Rușii vor acționa în consecință”

Generalul (r) Ștefan Dănilă, fostul șef al armatei române, și generalul (r) Virgil Bălăceanu explică, pentru „Adevărul”, cum ar arăta pentru România și NATO o confruntare militară cu Rusia și în ce măsură mai poate fi aceasta evitată.

Europa simte teama războiului. FOTO: Freepik

Regatul Unit se pregătește
deja pentru o confruntare pe viață și pe moarte, iar adversara
este numită cu subiect și predicat. În faţa a ceea ce britanicii
numesc amenințarea rusească, șeful Statului Major al armatei
britanice, Richard Knighton, a făcut apel luni, 15 decembrie, la „rezilienţă
naţională”.

Richard Knighton a susținut că puterea militară a Rusiei este în creștere, dar a promis și că britanicii vor fi întotdeauna în prima linie de apărare a NATO. El a subliniat și că întreaga societate britanică trebuie pregătită să reziste.

Semnale cumplite dinspre Londra și Paris

„Situația este mai periculoasă decât în tot timpul carierei mele, iar prețul păcii este în creștere. Fiii și fiicele, colegii. Veteranii… vor avea cu toții un rol de jucat. Să construim, s servim. Și, dacă este necesar, să luptăm. Și mai multe familii vor ști ce înseamnă sacrificiul pentru națiunea noastre”, a declarat Knighton, potrivit Sky News.  

Declarațiile sale nu sunt singulare. Cu o lună în urmă, șeful Statului Major al Apărării din Franța, generalul Fabien Mandon, a făcut o afirmație șocantă, criticată de o bună parte a presei franceze și nu numai. Generalul Mandon a spus cu subiect și predicat că Franța trebuie să fie pregătită să-și piardă copiii în război. 

„Avem toate cunoștințele, toată forța economică și demografică pentru a descuraja regimul de la Moscova să încerce să meargă mai departe. Ceea ce ne lipsește – și aici aveți un rol major – este forța de spirit de a accepta suferința pentru a proteja cine suntem. Dacă țara noastră dă înapoi pentru că nu este pregătită să accepte – să fim sinceri – să-și piardă copiii, să sufere economic pentru că producția de apărare va avea prioritate, atunci suntem în pericol”, a spus Fabien Mandonl, potrivit France24.

Anterior, dintre politicienii importanți, președintele Franței, Emmanuel Macron, dar și
cancelarul german Friedrich Merz, au făcut anunțuri asemănătoare. Primul este în avangardă și a venit cu ideea ca trupele NATO
să fie trimise în Ucraina. Analiști militari, șefi ai serviciilor
de informații și politicieni din mai multe țări au avertizat că
ne îndreptăm spre o coliziune cu Rusia, care apare tot mai
probabilă.

Ce cred generalii români

Generalul (r) Ștefan Dănilă,
fost șef al armatei române, între 2011 și 2015, și generalul (r)
Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul
NATO de la Bruxelles, analizează, pentru „Adevărul”, riscurile
privind un război între NATO și Rusia și pe cele la adresa
României.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu
consideră că apelul șefului Statului Major al armatei britanice,
Richard Knighton, la „rezilienţă naţională” nu trebuie
înțeles ca un pas spre război.

„El trebuie să convingă,
pe de-o parte, investițiile în apărare și trebuie să-i convingă
pe britanici că, dacă este cazul, trebuie să realizeze și prin
forțele armate ale Marii Britanii postura de apărare și
descurajarea NATO. Să nu uităm că un grup de luptă are ca
națiune-cadru Marea Britanie, în statele Baltice”, explică
generalul Virgil Bălăceanu.

De ce un război Rusia – NATO nu ar avantaja pe nimeni

În opinia sa, riscul ca NATO
să intre în război cu Rusia este mic, însă atâta timp cât nu
este egal cu zero, toate statele membre ale alianței trebuie să își
pregătească postura defensivă.

„Războiul este, deocamdată,
în Ucraina, iar părerea mea e că va rămâne în Ucraina. Nu putem
să mergem pe un scenariu în care Federația Rusă ar duce două
războaie, împotriva Ucrainei și împotriva NATO. E greu de crezut
că Federația Rusă, care nu reușește, după patru ani de război,
să înfrângă Ucraina, să reușească să învingă NATO”,
susține generalul Bălăceanu.

Dacă mulți experți vorbesc
despre provocări fățișe ale Rusiei, generalul Virgil Bălăceanu
are o altă părere.

„Nu aș spune că vedem
niște provocări directe la adresa NATO. În definitiv, ambele
părți, atât Federația Rusă, cât și NATO, sunt foarte atente să
nu se ajungă la incidente majore sau la situații grave care să
ducă la un conflict direct militar. Aceasta este realitatea. Dincolo
de războiul hibrid care este și va fi prezent mai ales pe granița
de Est, nu putem să trecem în mod direct de la un război hibrid la
un război clasic”, consideră generalul Bălăceanu.

Cum ar arăta un război la care ar lua parte și România

Nici generalul Ștefan Dănilă
nu vede un conflict militar inevitabil între Rusia și statele
europene.

„Eu nu cred că Rusia sau
NATO vor un război. Ar fi un război în care chiar dacă NATO este
superioară, riscurile ar fi uriașe. Și ar fi riscuri enorme pentru
ambele părți, toată lumea este conștientă de asta. Nu merită
pentru nimeni”, punctează fostul șef al armatei române.

În opinia generalului Ștefan
Dănilă, chiar dacă s-ar ajunge într-o situație extremă ca
războiul să escaladeze, ar fi greșit să ne așteptăm ca
tancurile Rusiei să ajungă la Paris și Berlin.

„Dacă s-ar ajunge la așa
ceva, deși personal nu cred că se va ajunge, cred că am avea mai
degrabă lovituri punctuale, cât mai precise, de ambele părți,
asupra unor obiective militare și vitale ale adversarului. În
niciun caz nu ar fi un război ca în Ucraina. NATO nu e Ucraina, iar
rușii știu bine acest lucru și
cred că vor acționa în consecință, adică vor evita orice
confruntare directă”,
adaugă generalul.

În ce privește România,
generalul Ștefan Dănilă nu vede un pericol iminent. Scenariul unei
invazii rusești nu este de luat în calcul, spune el. „Ne gândim
la o invazie terestră, ne gândim la atacuri cu drone, ne gândim la
atacuri cu rachete, ne gândim la destabilizare, la acțiuni
destabilizatoare. Este foarte diferit scenariul în funcție de ce ne
așteptăm. O invazie terestră, din punctul meu de vedere, este o
fantasmă. Cum spuneam, într-un asemenea război am avea mai degrabă
lovituri bine calculate asupra unor ținte importante, nu lupte în
tranșee și nici confruntări ale infanteriei și ale tancurilor. E
bine însă să fim pregătiți pentru orice situație, dar eu zic că
lumea are totuși inteligența de a evita o confruntare majoră”,
mai spune generalul.

Ce soluții avem să prevenim războiul

Generalul Ștefan Dănilă s-a
referit și la soluțiile pe care le au România și celelalte state
NATO pentru a se asigura că un război cu Rusia rămâne o simplă
ficțiune. În opinia sa, este nevoie de o readaptare a industriei de
apărare și de investiții serioase. Generalul Dănilă consideră
că programul european de investiții SAFE vine ca o mănușă, dar
este realist.

„Cred că există multă
bună intenție. Suntem în situația în care ne dorim să preluăm
cât mai mult din aceste fonduri pentru investiții în industria de
apărare, dar încă nu este foarte clar ce putem să facem în
timpul ăsta scurt, pentru că este foarte greu să-ți dezvolți
capacități de apărare pe care tu nu le ai, capacități
industriale pe care nu le ai să le faci de la zero.
Există totuși și unele
premise pozitive, adică am văzut acel acord, încă nu-mi este clar
dacă este acord, dacă este contract, ce s-a realizat cu Rheinmetall
pentru fabrica de pulberi. Vom vedea ce se va mai realiza cu
producția de armament individual, dar există totuși unele
posibilități. Și așa am înțeles că majoritatea fondurilor SAFE
vor fi direcționate către investiții în industria de apărare
românească”, adaugă generalul Dănilă.

Să uităm de scenariile Războiului Rece

Și generalul Virgil Bălăceanu
crede că, în cazul, puțin probabil, în care s-ar ajunge la un
război între NATO și Rusia, scenariul ar fi diferit față de cel
din Ucraina. Iar acest lucru ar fi valabil și în cazul în care
România ar fi atacată.

„Nu putem să mergem pe
tipicul scenariilor de război din perioada Războiului Rece, a
acelei ofensive a organizației Tratatului de la Varșovia până la
Marea Mânecii sau invers, să ne gândim ofensiva NATO până
dincolo de Moscova, înspre Urali. Lucrurile s-au schimbat. Dar în
această schimbare nu trebuie uitată o realitate. Noi suntem pe
granița de est a NATO și suntem stat din prima linie. Ca atare,
trebuie să luăm în calcul orice scenariu de atac al Federației
Ruse, să mă pregătesc, să-mi dezvolt structura de forțe, să-mi
realizez pregătirea populației, a economiei și a teritoriului
pentru apărare. Aceasta este pregătirea foarte specifică pentru
cei care sunt în prima linie. Asta nu înseamnă, subliniez, că va
fi război sau că ne îndreptăm acum în acea direcție”, mai
arată generalul Bălăceanu.

De ce suntem bombardați cu scenarii de război

El consideră că scenariile
de război, care abundă în presa europeană și nu numai, nu trebuie privite ca și cum
ne-am afla într-o situație în care conflictul militar nu mai poate
fi evitat, dar nici nu este cazul să fie luate în derâdere.

„Din punct de vedere al
scenariilor, ele aparțin planificării operaționale a armatelor
naționale, pentru că de asta se instruiesc, pentru apărarea
propriilor teritorii.
Iar celelalte scenarii aparțin
NATO din perspectiva planurilor regionale de apărare și
descurajare. Componenta de descurajare este esențială în
prevenirea unui război. Iar componenta de apărare este cea care
trebuie să demonstreze prin capabilitățile create, că în
condițiile unui atac, atacul respectiv nu va avea izbândă, că nu
se vor îndeplini scopurile unei asemenea agresiuni, a unei asemenea
invazii. Cu cât suntem mai bine pregătiți pentru postura de
descurajare, dar și pentru postura de apărare, cu atât războiul
este mai departe de granițele și de viața noastră”, mai spune
generalul Bălăceanu.

Pe de altă parte, în cazul
în care războiul ar escalada, România ar trebui să fie pregătită
pentru orice eventualitate.

„Noi de ce transformăm
toate aceste pregătiri pentru apărare și descurajare în premisele
începerii războiului între Federația Rusă și NATO? Trebuie să
te pregătești din toate punctele de vedere. Pregătirea statelor
din prima linie, de pe granița de Est, este diferită, din păcate,
într-un dezechilibru între flancul de nord-est al NATO și flancul
de sud-est. Situația mai este diferită, ținând seama de adâncimea
strategică pe care o au unele state, mai ales statele din Vestul
Europei. Și aici pregătirea trebuie să aibă în vedere cele mai
probabile scenarii. Aceste scenarii de pregătire a descurajării și
apărării sunt cunoscute și pentru adversari”, completează
generalul Bălăceanu.

Pregătirile nu trebuie confundate cu iminența războiului

Faptul că în România, dar
și în Europa orice manevre militare și orice exerciții sunt
privite de o bună parte a populației ca semn al unui război
inevitabil este greșit.

„Noi transformăm deplasarea
unei coloane mici cu tehnică militară pentru exerciții sau
inclusiv pentru parada de 1 Decembrie în intrarea României în
război. Noi trebuie să conștientizăm sub spectrul psihologiei
apărării că numai o bună apărare, o bună pregătire pentru
apărare creează premisele descurajării de care vorbeam. Nu vei
îndepărta războiul nepregătindu-te, nedezvoltându-ți
capabilitățile, nepregătindu-ți la nivelul societății ideea de
rezistență în cazul unei agresiuni. Iar pentru a preveni un război
clasic, un război convențional împotriva NATO, aliații trebuie
să-și creeze capabilități, mai ales statele membre din Europa,
astfel încât postura de apărare și descurajare a NATO să fie cât
mai reală. Valabil și pentru România, valabil pentru toate statele
membre NATO”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.