Ilie Bolojan, declarații de ultimă oră de la Guvern: „Fie disponibilizări, fie reduceri de venituri pentru bugetari”

Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă, vorbind despre necesitatea modificării legii salarizării, de jaloanele din PNRR, dar și despre împrumuturile din SAFE.

Ilie Bolojan a făcut mai multe declarații de la Guvern, în contextul în care Comisia Europeană a aprobat o cerere de plată în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR.

• Astăzi, CE ne-a confirmat oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro și le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat pentru clarificarea solicitărilor Comisiei și pentru faptul că România primește o importantă sumă de bani. Mulțumesc în primul rând domnului ministru Pîslaru pentru aceste negocieri. E un lucru important, ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iunie, să putem plăti constructorii și beneficiarii noștri.
• Ca să putem absorbi aceste fonduri, sunt două direcţii importante pe care le-am discutat şi le-am convenit astăzi prin notele care au fost aprobate astăzi în şedinţa de Guvern. Am stabilit ceea ce e de făcut în următoarele două săptămâni, care sunt foarte importante pentru închiderea acestor negocieri şi pentru absorbţia fondurilor europene. Avem în primul rând de îndeplinit reformele, adică ţintele şi jaloanele în aşa fel încât să ni se poată vira banii.
• Prioritar este să nu pierdem fondurile europene, e foarte importantă componenta de granturi, dar și cea de împrumuturi este importantă, pentru că sunt împrumuturi mai bune decât cele de pe piață și în condiții de rambursare avantajoase.
• Avem de îndeplinit reformele pentru a primi banii, mai avem peste 35 de jaloane, dintre care 9 sunt foarte importante pentru că ele presupun, pe de-o parte, reforme în domenii care au potenţial de discuţii ample în spaţiul public, şi, de asemenea, presupun modificări legislative.
• După cum ştiţi, acest guvern interimar nu mai are capacitatea să emită ordonanţe sau să depună proiecte de legi în Parlament. De aceea, am convenit ca toate proiectele care vor fi finalizate – şi ne propunem să le finalizăm pe toate în următoarele două săptămâni – să fie depuse la parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului care sunt parlamentari sau de către alţi parlamentari, să fie solicitată procedura de dezbatere în procedură de urgenţă, să comunicăm aceste proiecte de lege conducerii partidelor din Parlament. 

• La finalul săptămânii următoare va fi o discuţie decisivă legată de aceste aranjamente instituţionale care ţin de ultimele modificări la programul PNRR.

• Un al treila pachet de reforme sunt în renegocieri și necesită discuții în spațiul public – legea apelor, investițiile în baraje, decarbonizare și legislația privind salarizarea.

• Vreau să fac precizări despre salarizare. După cum știți, ne-am luat angajamentul să venim cu o reformă a salarizării. (…) Avem nevoie de un nivel de salarizare care să țină cont de starea economiei, să fie bazat pe competitivitate, să țină cont și de veniturile bugetare pe care le avem.
• Decalajul de salarizare dintre sectorul public și privat se adâncește. Avem creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de competitivitate.
• Ne dorim o lege a salarizării cât mai bună, care să fie sustenabilă.
• Constrângerile pe care le avem ţin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puţin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB şi, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite, nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanţe.
• Creşterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să ţină cont de aceste date şi nu avem decât două posibilităţi reale: sau o creştere, o corecţie de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se doreşte într-adevăr o amplitudine mai mare, corecţii mai mari, creşteri mai mari, reduceri mai mari de inechităţi, atunci singura soluţie este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică, în aşa fel încât spaţiile eliberate să îţi permită să îi plăteşti mai bine pe cei care lucrează cu adevărat.
• Avem politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii. (…) Cheltuielile de personal ca procent din venituri e de 40%, dintre cele mai mari. Din fiecare leu care se colectează în România, 39 de bani acoperă salarizarea în domeniul bugetar.
• Legat de fondurile europene, în fiecare săptămână va fi făcut public gradul de absorbție de la fiecare minister, astfel încât să decem o evidență.
• SAFE e un alt program importam și mă bucur că în ultimele zile acesta s-a derulat, astfel încât să putem semna contractele cu UE. E un acord de împumut de 16 miliarde de euro, decizie contestată în spațiul public. 

  E o decizie corectă pentru România, bugetar și pe componentă de apărare. Este exclus să nu recurgem la credite în anii următori, din cauza deficitului. Sunt 4 miliarde de euro pe an pentru dotarea armatei și avem nevoie de banii aceștia. Permite integrarea industriei românești de apărare în lanțurile europene.

• Un subiect „de care nu fug” – datele statistice ale INS nu sunt o surpriză. Nu am creat așteptări care nu pot fi onorate. Inflația e un rezoltat cumulat al mai multor factori. Deficitele imense sunt baze pentru o inflație mare. Vă rog să va gândiți la cele două procese: efectele războiului din Iran, liberalizarea pieței energetice. Dacă nu intervin alte șocuri, în iulie vom avea inflație de 8%, iar în august vom coborî spre o inflație de 6%. Economia noastră se însănătoșete. Scăderea deficitului arată că suntem pe calea cea bună. Deficitul nu e rezultatul unor inginerii contabile.

Știre în curs de actualizare…