„Minunea” lui Putin se dezumflă. Racheta balistică Oreshnik, de la super-armă la motiv de ironii

Prezentată de Kremlin drept o armă capabilă să schimbe balanța războiului din Ucraina, racheta balistică Oreshnik pare să fi pierdut mare parte din aura creată în jurul său. Unii experți apreciază că sistemul este costisitor și insuficient de precis pentru a produce un impact decisiv în conflict.

Potrivit unei analize publicate de The Insider, sistemul este invocat tot mai des de autoritățile ruse ca instrument de intimidare, însă rezultatele sale militare și politice rămân limitate.

Un moment revelator a fost declarația lui Putin de la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, unde a susținut că unul dintre cele mai recente atacuri cu Oreshnik a avut caracter de test și a lovit ceea ce a descris drept un simplu „șopron”.

Afirmația contrastează puternic cu prezentările anterioare ale rachetei, descrisă cândva ca o armă cu efecte comparabile celor ale unei lovituri nucleare, fără contaminare radioactivă.

Efect militar contestat

În ciuda faptului că Moscova susține că toate lansările Oreshnik și-au atins obiectivele, dovezile publice privind distrugeri majore sunt limitate. În cazul atacului asupra orașului Bila Țerkva, din apropierea Kievului, imaginile apărute ulterior au indicat avarii în zona unor garaje și clădiri industriale, nu a unor ținte militare strategice.

Analiza Insider arată că efectul munițiilor utilizate ar fi fost mult inferior imaginii promovate de Kremlin, iar resturile recuperate sugerează folosirea unor componente bazate pe tehnologii mai vechi. Mai mulți experți apreciază că sistemul este costisitor și insuficient de precis pentru a produce un impact decisiv în conflict atunci când este utilizat cu încărcături convenționale.

Semnal politic cu eficiență redusă

Din punct de vedere politic, lansările Oreshnik au fost prezentate de oficialii ruși ca răspunsuri la acțiuni considerate „escalatorii” din partea Ucrainei și a aliaților occidentali. Scopul ar fi fost transmiterea unui mesaj de descurajare fără a recurge la arme nucleare.

Totuși, efectul de intimidare pare să se fi diminuat. Livrările de armament occidental către Kiev au continuat, atacurile ucrainene asupra unor obiective aflate pe teritoriul Rusiei s-au intensificat, iar unele instalații asociate programului Oreshnik au devenit ele însele ținte.

Mai degrabă armă psihologică

Potrivit analizei, Oreshnik nu a influențat semnificativ cursul războiului. În lipsa lovirii unor ținte care să justifice folosirea unui astfel de sistem și în condițiile constrângerilor legate de armamentul nuclear, racheta este privită de numeroși observatori drept un instrument cu valoare mai degrabă psihologică decât operațională.

Pe măsură ce numărul lansărilor a crescut, iar țintele revendicate de Rusia au părut tot mai puțin spectaculoase, inclusiv presa și bloggerii militari pro-Kremlin au observat și scris despre scăderea impactului mediatic și propagandistic al sistemului.