Războiul lui Trump cu Iranul aruncă Europa într-o zonă economică periculoasă. Primele semne de instabilitate
Europa se confruntă cu o nouă sursă de îngrijorare majoră: confruntarea dintre președintele american Donald Trump și Iran riscă să transforme un șoc economic într-o criză politică pentru statele membre ale Uniunii Europene.
Reuniune a liderilor europeni/FOTO:EPA/EFE
Într-un context deja fragil, marcat de creșterea prețurilor la energie și de încetinirea economiei, guvernele europene se pregătesc pentru efecte pe care au puține mijloace să le atenueze. Presiunea cade în special asupra executivelor pro-europene, deja vulnerabile în fața unui val populist în creștere.
În mai multe state membre, liderii aflați la putere se confruntă cu o nemulțumire tot mai accentuată a electoratului. În Franța, scenariile politice indică posibilitatea unei victorii a formațiunii de extremă dreapta National Rally la alegerile de anul viitor, ceea ce ar putea schimba semnificativ echilibrul politic european.
„Costurile energiei se propagă în economie — în alimente, transport și locuințe — afectând în special gospodăriile cu venituri mici și medii”, a declarat Seamus Boland, președintele Comitetul Economic și Social European, instituție care consiliază Comisia Europeană în materie de politici economice și sociale. El avertizează că această situație alimentează neîncrederea în capacitatea guvernelor și a instituțiilor europene de a proteja cetățenii.
Semnale de instabilitate
Semnale de instabilitate apar și în alte state. În Bulgaria, victoria din 20 aprilie a fostului președinte Rumen Radev, apropiat de Kremlin, i-a pus pe jar pe liderii din întreaga Europă. În România, o criză de coaliție ar putea să-l îndepărteze curând de la putere pe prim-ministrul pro-european Ilie Bolojan. În Germania, partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) vizează câștiguri în alegerile regionale din septembrie din Saxonia-Anhalt, după ce a pătruns deja în părți din vestul Germaniei, departe de baza sa tradițională de putere din est.
La nivel european, miniștrii de finanțe discută modalități de a limita impactul economic al crizei energetice fără a destabiliza bugetele naționale deja sub presiune. Dezbaterile sunt influențate de creșterea prețului petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de blocajele din transportul maritim.
Unii oficiali europeni avertizează că închiderea parțială a Strâmtorii Ormuz menține presiunea asupra piețelor globale de energie, iar efectele se resimt în întreaga economie europeană.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că efectele crizei se extind deja dincolo de sectorul energetic și afectează inflația și creșterea economică. El a avertizat că Uniunea Europeană ar putea intra într-o perioadă de „stagflație” — creștere economică slabă combinată cu inflație ridicată.
În acest context, mai multe state membre, inclusiv Germania și Italia, și-au revizuit în scădere prognozele economice pentru anul în curs. În paralel, discuțiile privind bugetul multianual al Uniunii Europene devin tot mai tensionate, în condițiile în care statele nordice cer disciplină fiscală, iar cele sudice solicită sprijin suplimentar.
Președintele francez Emmanuel Macron a criticat presiunile privind rambursarea rapidă a datoriilor europene contractate în perioada pandemiei, descriind situația drept „absurdă”, în contextul în care Europa se confruntă deja cu noi șocuri economice.
Pe fondul acestor evoluții, liderii europeni avertizează că spațiul de manevră al guvernelor este tot mai limitat, iar răspunsurile vor trebui să fie țintite și temporare, nu intervenții de amploare, așa cum s-a întâmplat în crizele anterioare.
