S-au descoperit cele mai vechi roci de pe Pământ. Au peste 4,16 miliarde de ani

De-a lungul țărmului estic al Golfului Hudson, în nord-estul provinciei Quebec, Canada, în apropierea localității inuite Inukjuak, se află o zonă cu roci vulcanice verzi, cu pete roz și negre. Testări recente au arătat că acestea ar putea fi cele mai vechi roci cunoscute de pe Pământ, relatează Reuters.

Roci vechi de 4,16 miliarde de ani

Situată în regiunea numită Nuvvuagittuq Greenstone Belt, formațiunea geologică conține fragmente din cea mai veche scoarță terestră cunoscută, datând din urmă cu 4,16 miliarde de ani, în eonul Hadean, o perioadă timpurie din istoria planetei, asociată cu condiții extreme.

Rocile analizate sunt de tip intruziv, formate din magma care a pătruns în alte straturi și s-a solidificat sub pământ. Sunt roci bazaltice, care între timp au suferit transformări sub efectul căldurii și presiunii. Cercetătorii au folosit două metode de datare, bazate pe dezintegrarea radioactivă a samariului și neodimului, iar ambele au indicat aceeași vârstă: 4,16 miliarde de ani.

Conform echipei conduse de profesorul Jonathan O’Neil de la Universitatea din Ottawa, aceste roci oferă o imagine rară asupra Pământului timpuriu. Fiind practic singura arhivă geologică din Hadean, ele pot ajuta la înțelegerea modului în care s-a format prima scoarță terestră și a proceselor geodinamice implicate. 

Unele dintre aceste roci s-ar fi format în urma interacțiunii dintre ploaie și rocă topită, iar altele ar fi rezultat din mineralele depuse direct din apele oceanelor străvechi, oferind astfel indicii prețioase despre compoziția acestora și despre condițiile care ar fi putut susține apariția vieții.

Rocile din Quebec întrec descoperirile anterioare ca vechime

Până la această descoperire, cele mai vechi roci cunoscute datau de acum 4,03 miliarde de ani și proveneau din Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei. În paralel, cristale minuscule de zircon din vestul Australiei au fost datate la 4,4 miliarde de ani, dar acestea nu constituie roci propriu-zise.

Eonul Hadean, care a durat de la formarea Pământului (aproximativ 4,5 miliarde de ani în urmă) până acum 4,03 miliarde de ani, este perioada în care ar fi avut loc și coliziunea uriașă ce a dus la formarea Lunii. Deși adesea este perceput ca o eră dominată de lavă topită, O’Neil subliniază că, deja acum 4,4 miliarde de ani, Pământul avea o scoarță solidă, oceane puțin adânci și calde, precum și o atmosferă timpurie.

Descoperirea vine după ani de controverse privind vârsta exactă a rocilor din Nuvvuagittuq. Teste mai vechi ofereau rezultate contradictorii: între 3,3 și 4,3 miliarde de ani, cauza sensibilității anumitor metode la evenimente termice ulterioare.

Noul studiu, bazat pe metode de datare mai precise, a stabilit că rocile intruzive au o vechime de cel puțin 4,16 miliarde de ani, ceea ce sugerează că rocile vulcanice care le conțin ar putea fi chiar mai vechi, până la 4,3 miliarde de ani.

Citește și: O ploaie de meteori, vizibilă în această noapte. Locul ideal pentru a o surprinde

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți NewsExpress și pe Google News