Secretele celei mai înalte clădiri administrative din România. Palatul în stil brutalist înalt de aproape 100 de metri

Cea mai înaltă clădire administrativă din România domină de patru decenii
panorama orașului Satu Mare. Peste 1.000 de oameni au muncit la construcția
palatului de pe malul Someșului, înalt de aproape 100 de metri.

Palatul administrativ din Satu Mare atinge aproape 100 de metri. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Cea mai înaltă clădire administrativă din România domină panorama municipiului Satu Mare, aflat în apropierea frontierelor de nord-vest ale României, cu Ungaria și Ucraina. Povestea „palatului” din Satu Mare a început în anii ’70, iar la patru decenii de la finalizarea sa, clădirea a rămas un reper al arhitecturii moderniste socialiste.

Anii ’70 au reprezentat pentru comunitatea din Satu Mare una dintre cele mai dramatice perioade din istoria orașului. La 14 mai 1970, inundațiile de pe Someș au devastat localitatea și au provocat aproape 60 de victime. Același deceniu a fost însă și o perioadă de reconstrucție, care a adus orașului din nord-vestul României una dintre cele mai ample transformări urbanistice din istoria sa.

Centrul orașului Satu Mare, reconstruit după inundații

Un nou centru civic a fost construit între anii 1972 și 1987, în vecinătatea vechiului centru al orașului, dominat de Catedrala Romano-Catolică, ridicată la începutul anilor 1900.

Ansamblul urbanistic a fost proiectat de arhitectul Nicolae Porumbescu-Vaida și cuprindea o casă de cultură cu 800 de locuri, un amfiteatru în aer liber, spații comerciale și blocuri noi, cu peste 1.000 de apartamente. În centrul său se înălța Palatul Administrativ, sediul politic și administrativ al noului județ Satu Mare, o clădire cu arhitectură brutalistă, înaltă de 97 de metri și cu peste 20 de etaje, finalizată în 1986.

„Directivele PCR au fost trasate foarte clar proiectanţilor, în sensul că Palatul Administrativ trebuia construit pe malul râului Someş și urma să fie sediul politic şi administrativ al judeţului. Aşadar, lucrările au început în 1972, pe locul stabilit, dar constructorii s-au confruntat încă de la început cu probleme. Zona în care urma să fie construită clădirea era una nisipoasă și trebuia consolidată. După ce au fost rezolvate toate aceste probleme, s-a trecut la turnarea fundaţiei. Aceasta s-a încheiat după doi ani de zile. Proiectul a continuat cu ridicarea clădirii propriu-zise, care trebuia să reflecte armonia în care trăiesc pe meleagurile sătmărene etnicii maghiari, germani şi români. Lucru de altfel simbolizat de cele trei turnuri ale palatului”, nota cercetătorul Claudiu Porumbăcean, într-o prezentare publicată de Consiliul Județean Satu Mare.

Clădirea – metaforă de pe malul Someșului

Stilul construcției, specific multor clădiri emblematice ridicate în acea perioadă în statele est-europene, a fost inspirat de curentul brutalist, apărut la începutul anilor ’50 în Marea Britanie, în proiectele de reconstrucție de după Al Doilea Război Mondial.

A fost adoptat ulterior de țările socialiste și reinterpretat în România de arhitecți consacrați, ca Nicolae Porumbescu și Mircea Alifanti, care i-au adăugat un specific local.

„Trebuia să «plămădesc» spațiul înconjurător, să-l gândesc în metafore, să-i calculez golurile, pe care în mod inevitabil trebuie să le conțină, pentru a fi umplute de viitorime. Viața nu trebuie irosită, profesiunea de arhitect este o continuă pledoarie pentru eficiență și formă. Omul trebuie să stea drept, să nu-l încovoaie nimeni și nimic. Apoi vin verticala construcției, verticala ciocârliei. În treacăt fie spus, aș vrea să-și facă cuib ciocârlia sus, pe turnul orașului. I-am rezervat un mic loc acolo, l-o fi văzut?”, relata arhitectul Nicolae Porumbescu-Vaida, în 1986.

Brutalismul, îmbrățișat de arhitecții români

Unii specialiști au considerat Centrul Nou din Satu Mare una dintre cele mai reușite intervenții urbane realizate în perioada comunistă. Criticul de artă Constantin Hostiuc aprecia că volumele masive ale clădirilor nu agresează spațiul din jur, ci intră într-un dialog cu centrul vechi și devin repere ale orașului. El remarca folosirea cromaticii calde, a ferestrelor largi și a motivelor inspirate din arhitectura tradițională, ca furca țărănească de tors, integrată de Nicolae Porumbescu-Vaida ca element simbolic al ansamblului.

Imaginea 1/5:
Imagini de la constructia Palatului administrativ din Satu Mare Sursa CJ Satu Mare (3) jpg

Alături de Palatul Administrativ din Satu Mare, printre clădirile emblematice ale modernismului socialist, cu influențe brutaliste, se numără Sala Palatului, Casa de Cultură a Studenților, Sala Polivalentă, Hotelul Intercontinental și Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, complexul Romexpo, Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca, Palatul Administrativ din Botoșani, Casa de Cultură din Suceava și Casa de Cultură din Baia Mare. Acestea impresionau prin dimensiuni și compoziție, betonul folosit din abundență fiind materialul reprezentativ al epocii, atât în construcții, cât și în decorațiuni.

Orașul cu cea mai înaltă clădire din Transilvania. Cu ce seamănă primul zgârie-nori construit în epoca Ceaușescu la Satu Mare

Lucrările la noul centru civic din Satu Mare s-au încheiat la mijlocul anilor ’80. În timpul construcției au intervenit mai multe modificări.

„La cota 66 de metri trebuia construit un amfiteatru cu 400 de locuri, lucru care nu s-a realizat. O altă nerealizare a fost Muzeul PCR, care urma să fie amplasat la ultimul nivel al clădirii. Iniţial, în proiect era prevăzut ca în vârful Palatului Administrativ, sprijinit de patru grinzi, să existe un clopot. Dar nici acest lucru nu s-a mai realizat. Au muncit aproximativ 1.000 de persoane, iar costul acestuia se ridica undeva la 54 de miliarde de lei, adică aproximativ trei miliarde de dolari, la cursul BNR din 1985”, arată CJ Satu Mare.

Palatul din Satu Mare cuprinde cinci clădiri

Potrivit memoriului tehnic, Palatul Administrativ este format din cinci corpuri interconectate, cu forme și dimensiuni diferite, ridicate pe un teren relativ orizontal. Clădirile au înălțimi cuprinse între un etaj și 22 de niveluri, iar structura lor este realizată din diafragme de beton armat.

Imaginea 1/13:
Satu Mare Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (15) jpg

Corpul principal, denumit T, este turnul ansamblului și are forma literei T. Este compus din trei brațe separate prin rosturi, dezvoltate pe 12, 14 și 22 de etaje, cu o înălțime totală de 86,55 metri. În zona centrală sunt amplasate scările de serviciu și grupurile sanitare, iar brațele laterale sunt ocupate în principal de birouri.

Corpul O+Ps are subsol parțial, parter și un etaj și include holuri, scări, birouri, sală de ședințe și o logie. La subsolul zonei O se află o sală de protocol cu deschidere spre curtea interioară, iar zona Ps este susținută de stâlpi masivi de beton. După reamenajarea pieței, parterul liber al acestei zone a devenit spațiu pietonal.

Corpul C are subsol, parter și două etaje și se remarcă prin forma sa terasată, fiecare nivel retrăgându-se spre piață față de cel inferior. Aici se află birouri, săli de ședințe, un hol de expoziții, centrala termică și spații tehnice. Subsolurile ansamblului sunt folosite pentru arhive, garaje, spații tehnice, grupuri sanitare și adăpost de protecție civilă.

„Stilul arhitectural este brutalism cu elemente tradiționale, preluarea elementelor decorative specifice prelucrării tradiționale a lemnului și transpunerea lor în beton”, se arată în memoriul tehnic al investiției „Creșterea eficienței energetice a sediului administrativ al Consiliului Județean Satu Mare”.

Imaginea 1/15:
Satu Mare Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (46) jpg

Moștenirea arhitecturală a României socialiste. Cum s-au înălțat palatele de beton ale anilor ’60

Spațiile interioare ale Palatului Administrativ păstrează finisaje și detalii decorative specifice arhitecturii lui Nicolae Porumbescu: pardoseli din mozaic în holuri și spațiile comune, parchet din lemn în birouri, tencuieli texturate, tavane casetate și corpuri de iluminat integrate în nișe. În unele spații, luminile și radiatoarele sunt mascate cu grilaje decorative din lemn de cireș, armonizate cu ușile și mobilierul, iar în zonele centrale se păstrează uși, tâmplării, elemente sculptate și piese de mobilier considerate valoroase. Proiectul tehnic arată însă că, de-a lungul timpului, o parte din tâmplăria originală a fost înlocuită cu ferestre din aluminiu sau PVC.

În 2025, Consiliul Județean Satu Mare a lansat licitația pentru renovarea energetică a Palatului Administrativ din Piața 25 Octombrie. Investiția, finanțată prin PNRR și estimată la aproape 24,6 milioane de lei fără TVA, vizează modernizarea corpurilor T, O+Ps și C ale ansamblului, însă lucrările nu au început încă.

Centrul orașului Satu Mare, dominat de palat

Centrul Nou al orașului a fost construit pe terenul aflat între centrul vechi și malul Someșului. Piața, în formă de T, cuprinde în prim-plan Palatul Administrativ al județului Satu Mare.

„Elementele de decor valorifică tradiţia artei lemnului din Oaş şi Maramureş. Cele trei turnuri ale sale simbolizează frăţia etniilor sătmărene”, arată CJ Satu Mare.

În centrul civic se mai află Casa de Cultură a Sindicatelor, construită în 1984, magazinul universal Someșul, Galeria de Artă, instituții bancare, localuri și magazine, bustul lui Corneliu Coposu, realizat de Radu Ciobanu în 1997, și o fântână arteziană. Piața este conturată de râul Someș, faleză și podurile sale.

„În cadrul ansamblului Centru Nou, poziția centrală o ocupă Palatul Administrativ, cea mai înaltă construcție din România a acelei perioade, unică și îndrăzneață realizare tehnică și structurală, al cărui corp elansat, în spiritul înaltelor turle ale bisericilor maramureșene, constituie și astăzi un semnal urban de mare forță, un reper identitar autentic al orașului. Clădirea are astfel o valoare arhitecturală incontestabilă, recunoscută la nivel internațional”, arată istoricul ansamblului.