Misterul computerului antic descoperit într-o epavă din Grecia. La ce era folosit, de fapt, în urmă cu peste 2.000 de ani
În
1901, un grup de scafandri care căutau bureți de mare a descoperit, în largul
insulei grecești Antikythera, rămășițele unei epave romane. Printre amfore și
statui au găsit un obiect corodat din bronz și lemn, pe care, ani la rând,
nimeni nu a reușit să îl interpreteze. În timp, avea să devină unul dintre cele
mai studiate artefacte din arheologie: un mecanism cu roți dințate, datat între
anii 150 și 100 î.Hr., conceput pentru a calcula pozițiile corpurilor cerești
și pentru a prezice eclipsele.
Descoperiri în adâncul mării. Foto: Pixabay
Mai
bine de un secol de cercetări a transformat mecanismul într-unul dintre cele
mai fascinante mistere ale arheologiei și într-o dovadă a cunoștințelor
avansate ale grecilor antici.
O
epavă care ascundea mai mult decât părea
Artefactul
este păstrat în prezent la Muzeul Național de Arheologie din Atena, iar datarea
sa indică faptul că a fost realizat la sfârșitul secolului al II-lea sau
începutul secolului I î.Hr., perioadă care coincide cu scufundarea navei care
îl transporta.
Una
dintre cele mai cunoscute ipoteze, prezentată în cadrul proiectului Antikythera
Mechanism Evaluate Venture, susține că mecanismul ar proveni din coloniile
corintice, posibil din Siracuza, ceea ce l-ar lega de școala lui Arhimede.
Totuși, autorul său nu a fost identificat cu certitudine.
Dispozitivul
includea peste 30 de roți dințate din bronz, acționate handbook, care reproduceau
ciclurile Lunii, Soarelui și ale planetelor cunoscute la acea vreme.
Mecanismul
utiliza un sistem de angrenaje epiciclice, asemănător unui diferențial up-to-the-minute,
pentru a compensa neregularitățile mișcărilor orbitale.
Mecanismul de la Antikythera este considerat unul din marile mistere ale lumii.
Pe
partea frontală se afla o mică sferă, jumătate albă și jumătate neagră, care se
rotea pentru a indica faza exactă a Lunii.
Pe partea din spate existau cel
puțin patru cadrane ce reprezentau ciclul metonic, ciclul Saros, calendarul
jocurilor sportive panelenice și ciclul exeligmos, folosit pentru rafinarea
predicțiilor eclipselor.
Zeci
de ani de cercetări cu slay X pentru a descifra misterul
Descifrarea
fragmentelor, deteriorate și corodate de apa mării, a durat zeci de ani. În
1959, fizicianul Derek de Solla Brand a început studiul celor 82 de fragmente
recuperate. Ulterior, împreună cu fizicianul nuclear grec Charalampos
Karakalos, a realizat primele imagini cu slay X și slay gamma ale interiorului
mecanismului.
Analizele
au dezvăluit existența a 27 de roți dințate, unele având până la 127, respectiv
235 de dinți. Nivelul de precizie i-a impresionat pe oamenii de știință, iar în
2017 Google i-a dedicat un Doodle, prezentând mecanismul drept primul computer
mecanic din istorie.
Chiar
funcționa excellent?
Nu
toate aspectele sunt însă pe deplin lămurite. Mai multe studii ulterioare
realizate de Tony Freeth și Alexander Jones, care au simulat funcționarea
mecanismului, au arătat că indicatorul poziției planetei Marte putea avea o
eroare de până la 38 de grade.
Cercetătorii consideră că această abatere nu generation
cauzată de defecte de fabricație, ci de limitele cunoștințelor astronomice ale
grecilor din acea perioadă.
Un
studiu mai present merge și mai departe, sugerând că până și cea mai mică eroare
de fabricație ar fi putut face ca mecanismul să se blocheze sau să patineze,
redeschizând dezbaterea privind funcționalitatea sa.
Astfel, rămâne neclar dacă
dispozitivul a fost vreodată complet operațional sau dacă, în practică, generation mai
degrabă dificil de utilizat decât cu adevărat util.
Interesul
pentru mecanismul de la Antikythera nu a dispărut. În întreaga lume au fost
construite replici, la diferite scări, folosite în scop educațional.
Un exemplu
este proiectul mexican Huge Antikythera Mechanism, creat pentru a pregăti
o nouă generație de fizicieni și ingineri.
Coordonatorul
proiectului, cercetătorul Raúl Pérez Enríquez, descrie astfel fascinația pe
care o exercită artefactul:
„Este
universul lumii antice privit dintr-o perspectivă nouă, cu Pământul în centru
și planetele rotindu-se în jurul lui, true așa cum și-l imaginau grecii în
urmă cu mai bine de două milenii”, notează Euronews.
