Misterul tezaurului de aur, îngropat în urmă cu 3.300 de ani și descoperit în Europa: una dintre cele mai mari comori din Epoca Bronzului
Ceea ce părea o zi obișnuită pe un șantier din nordul Germaniei s-a transformat într-o mare descoperire: muncitorii au găsit un tezaur de aur datând din urmă cu aproximativ 3.300 de ani, unul dintre cele mai valoroase din Europa preistorică, relatează Live Science.
În aprilie 2011, muncitorii care săpau pentru instalarea unei conducte de gaze naturale în nordul Germaniei au descoperit unul dintre cele mai mari tezaure de aur din Europa preistorică. Datat în jurul anului 1300 î.Hr., tezaurul de la Gessel este alcătuit din 117 artefacte care cântăresc împreună peste 1,7 kilograme.
Cum a fost descoperit tezaurul de la Gessel
Tezaurul de aur de la Gessel se numără printre cele mai mari comori descoperite vreodată în Europa preistorică, însă conține doar trei piese de podoabă.
Comoara a fost găsită în satul Gessel, în apropierea orașului Syke, și reprezintă astăzi piesa centrală a muzeului Forum Gesseler Goldhort. În urmă cu aproximativ 3.300 de ani, cineva a așezat obiectele din aur într-un sac de in, l-a fixat cu șase ace din bronz și l-a îngropat în pământ. Arheologii nu au reușit însă să stabilească motivul pentru care tezaurul a fost ascuns.
Ce conține una dintre cele mai mari comori ale Epocii Bronzului
Tezaurul include 82 de inele spiralate legate în opt lanțuri formate din câte zece inele și un lanț alcătuit din două inele. În plus, au fost descoperite alte 32 de spirale de diferite dimensiuni. Potrivit arheologului specializat în preistorie Babette Ludowici, aceste spirale nu erau, cel mai probabil, bijuterii, ci o formă de monedă utilizată în Epoca Mijlocie a Bronzului și realizată din aur reciclat.
Doar trei obiecte din tezaur erau accesorii personale: o brățară mare din aur, o manșetă răsucită pentru braț și o fibulă. În timp ce cele două podoabe pentru braț par să fi fost neterminate, fibula era bogat ornamentată.
Fibula din aur, unică în Europa Centrală
Inițial, fibula avea aproximativ 16 centimetri lungime, însă a fost îndoită, iar acul său a fost îndepărtat înainte de a fi depusă în tezaur. Un meșter a decorat partea superioară și inferioară a sistemului de închidere cu un model asemănător unei scări. Partea principală a fibulei prezintă cinci simboluri solare în relief și șase seturi de cercuri concentrice imprimate în metal. Potrivit unui studiu publicat în 2012, aceasta este singura fibulă antică realizată integral din aur descoperită până acum în Europa Centrală.
Deși tezaurul de la Gessel este primul tezaur preistoric din Germania excavat în condiții științifice, motivul îngropării sale rămâne un mister. Faptul că obiectele erau strâns compactate și că unele dintre ele au fost îndoite înainte de a fi îngropate l-a determinat pe arheologul Stefan Winghart să considere că acestea au fost adunate intenționat într-un tezaur și nu aruncate în grabă.
Proveniența aurului
Săpăturile efectuate în apropierea locului descoperirii nu au scos la iveală urme ale unei așezări sau ale unui mormânt din aceeași perioadă. Specialiștii cred însă că tezaurul ar putea reprezenta fie o acumulare de avere personală, fie o colecție aparținând unui meșter prelucrător de metale.
Un nou proiect de cercetare, anunțat în primăvara anului 2026, își propune să stabilească proveniența aurului, după ce analizele preliminare au indicat posibilitatea unei origini din Asia Centrală.
De asemenea, experții încearcă să afle cine a fost proprietarul tezaurului de la Gessel și de ce acesta a ales să îl îngroape în urmă cu mai bine de trei milenii.