România, campioană la analfabetism digital: „Avem dotări ca-n Evul Mediu, dar așteptări ca-n Silicon Valley”

Potrivit Planului Strategic Instituțional 2025 – 2028 al Ministerului Educației, doar jumătate dintre românii cu vârste între 16 și 19 ani posedă cel puțin competențe digitale de bază, în timp ce media Uniunii Europene atinge 69%. 

Absolvenții de liceu au început probele de competențe digitale. FOTO: Arhiva Adevărul

Mai grav, datele Comisiei Europene dintr-un raport publicat anul trecut arată că, în 2023, doar 27,7% din întreaga populație a României avea competențe digitale elementare, față de media europeană de 55,56%. Aceste cifre plasează țara noastră în coada clasamentului european în ceea ce privește alfabetizarea tehnologică.

Profesorul de informatică Alin Giurea a explicat pentru Adevărul care sunt cauzele principale ale acestei situații, oferind o imagine sumbră a dotărilor și a modului de predare din școlile românești. 

„Avem dotări ca-n Evul Mediu, dar așteptări ca-n Silicon Valley. Pe hârtie, fiecare școală are laborator de informatică. În realitate, elevii învață pe calculatoare cu Windows 7 și procesoare care aproape bubuie. Unele școli nici net nu au funcțional. Cum să înveți un copil să folosească unelte cloud când abia i se deschide PowerPoint-ul după 5 minute?

De asemenea, încă predăm lucruri prea simple, de genul „salvează un fișier” sau total neatractive. Tinerii știu deja să stea pe social media, dar nu știu să caute informații corecte, să verifice o sursă sau să aibă grijă de securitatea datelor. Programa nu ține pasul cu nevoile actuale. Puțini dintre colegii mei au fost recalificați serios în ultimii ani. Nu avem cursuri gratuite de calitate, nici timp, nici stimulente. E greu să predai bine ceva ce tu însuți înveți pe cont propriu, fără sprijin”, a declarat cadrul didactic.

Probleme structurale din spatele analfabetismului digital

Profesorul subliniază că dificultățile nu se opresc la infrastructură. El atrage atenția asupra caracterului superficial al probei de competențe digitale din cadrul examenului de bacalaureat. 

„La bacalaureat, probele de competențe digitale sunt adesea trecute ușor, cu subiecte care se repetă. Elevii învață pe dinafară niște pași, nu înțeleg cu adevărat ce fac. Așa că, imediat după examen, uită tot. În mediul rural, mulți tineri nici măcar nu au calculator acasă sau acces la internet decât pe un telefon vechi. Școala nu poate compensa suficient, pentru că laboratoarele sunt mici și prost dotate. 

Trebuie realizate multe investiții. E nevoie de calculatoare noi în școli, programe de formare pentru profesori, actualizarea programei școlare și o evaluare serioasă la bacalaureat, nu doar una simbolică. Altfel, vom rămâne în coada Europei”, a mai relatat profesorul.

Cum se desfășoară de competențe digitale

În perioada 15-17 iunie, absolvenții de liceu susțin proba D, care se desfășoară pe calculator și are un caracter predominant practic. Candidații trebuie să rezolve atât cerințe teoretice, cât și aplicații practice, de la redactarea documentelor și prelucrarea datelor în foi de calcul până la navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Evaluarea se desfășoară conform unui program stabilit de fiecare unitate de învățământ, iar candidații sunt programați în intervalul orar 13:00-14:30 (ora României). Durata totală a probei este de 90 de minute, calculate din momentul distribuirii subiectelor. Dintre acestea, 15 minute sunt alocate rezolvării fișei A, care implică acces la internet, iar 75 de minute completării fișei B. Candidații care dețin certificări internaționale recunoscute, precum ECDL sau ICDL, pot solicita echivalarea acestei probe.

Cum a devenit Bacalaureatul la Limba Română o formalitate de nivel de clasa a opta. De la eseu critic la „te aplaudăm că ai încercat”

Potrivit Ministerului Educației, competențele digitale sunt evaluate pentru fiecare candidat de doi examinatori: cadrul didactic care a predat disciplina la clasă și un alt specialist din aceeași arie de studiu, desemnat la nivelul unității de învățământ. 

În caz de incompatibilitate, comisia poate fi completată cu profesori din alte școli. Pentru proba D, rezultatele se obțin prin acordarea de punctaje de către cei doi examinatori, fiecare notând cu un scor între 0 și 100. 

Punctajul final este media aritmetică a celor două note, rotunjită la cel mai apropiat întreg (fracțiunea de 0,50 se rotunjește în favoarea candidatului). În funcție de punctaj, se stabilește nivelul de competență digitală: 0-30 puncte – utilizator începător; 31-55 puncte – nivel mediu; 56-74 puncte – avansat; 75-100 puncte – experimentat. Rezultatele sunt afișate la nivelul fiecărei unități de învățământ în termen de cel mult două zile lucrătoare de la susținerea probei.

Susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale reprezintă o condiție obligatorie pentru promovarea Bacalaureatului 2026. Refuzul unui candidat de a răspunde sau de a rezolva subiectele atrage absența la acea probă. 

La intrarea în sala de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil (carte de identitate sau pașaport), iar regulile interzic strict deținerea și utilizarea oricăror materiale ajutătoare sau dispozitive electronice, inclusiv telefoane mobile. 

Probele de competențe au început între 8 și 10 iunie cu proba A (limba română), au continuat pe 10-11 iunie cu proba B (limba maternă) și pe 11-12 iunie cu proba C (limbă de circulație internațională). 

Proba scrisă la Limba și literatura română este programată pe 29 iunie 2026, urmată pe 30 iunie de proba obligatorie a profilului, pe 2 iulie de proba la alegere a profilului și pe 3 iulie de proba la limba maternă. 

Rezultatele inițiale se afișează pe 7 iulie, până la ora 12:00, iar contestațiile se depun în aceeași zi între orele 14:00 și 18:00, precum și pe 8-9 iulie. Soluționarea contestațiilor va avea loc pe 9-10 iulie, iar rezultatele finale vor fi comunicate pe 13 iulie 2026.