Unde am ajuns după mai bine de o lună de criză

Pe 5 mai a trecut moţiunea de cenzură
PSD-AUR. După căderea Guvernului Bolojan, nu s-a mai întâmplat nimic
spectaculos. Preşedintele Nicuşor Dan nu s-a grăbit să organizeze consultările
cu partidele politice la Cotroceni, au fost alte priorităţi, după care a urmat
o perioadă de reflexie şi gândire şi, în cele din urtmă, a apărut propunerea
Eugen Tomac.

Preşedintele l-a lăudat şi l-a prezentat
drept personajul ideal pentru a scoate ţara din criză. Domnul Tomac s-a apucat
să facă turul televiziunilor ca orice candidat de prim-ministru. Nu e o
procedură scrisă în Constituţie, dar a devenit obligatorie. În timp ce alte
proceduri înscrise în Constituţie, cum ar fi consultarea partidelor, au devenit
opţionale în actualul mandat prezidenţial.

Dar comedia a fost cu întorsături de
situaţie. Nici nu-şi revenise Eugen Tomac, din punct de vedere emoţional, după
emisiunile TV în care îşi retrăise copilăria cu lacrimi în ochi, şi
preşedintele vorbea deja cu Adrian Veştea ca să-l înlocuiască pe Eugen. Cu o
viteză uluitoare după o lună de stagnare, în doar o săptămână am trecut de la Eugen
Tomac la Adrian Veştea, de la un guvern tehnic la un guvern politic. Dacă va
fi.

Dar, nominalizarea lui Adrian Veştea
ţinteşte direct PNL, a cărui supravieţuire politică pe termen lung e pusă sub
semnul întrebării. Ilie Bolojan a rezistat şi luni în şedinţa conducerii
partidului, în urma căreia liberalii au menţinut decizia de a nu intra într-un
guvern alături de PSD. Însă, hotărârea a venit cu costuri. Dintre voturile
exprimate, 39 au fost pentru, 10 au fost împotrivă, deci de partea lui Veştea,
iar 5 au fost abţineri. Ceea ce arată sciziunea în rândurile PNL, pentru că
abţinerile se contabilizează tot în aripa anti-Bolojan.

Pentru PNL se deschid trei perspective:
câștigă fracțiunea pro-PSD, se scindează partidul sau se impune Bolojan într-o
asemenea manieră încât adepţii intrării la guvernare să rămână în număr
insignifiant. După cum arată votul de luni, cel mai probabil, Ilie Bolojan nu
pierde partidul, dar pierde o parte din el. Întrebarea este dacă această parte
ajută în mod semnificativ votarea lui Veştea şi a echipei pe care el trebuie să
o prezinte. În privința programului de guvernare, lucrurile sunt mai simple,
candidatul a spus că va prelua la virgulă programul Guvernului Bolojan.

Votul din Biroul Politic Naţional al PNL
mai arată un lucru. USR nu va fi în noua structură guvernamentală, aşa cum deja
partidul s-a exprimat, şi nici UDMR.

Ca urmare, nu suntem într-o altă situaţie
politică faţă de momentul în care a trecut moţiunea de cenzură. Candidatul la
funcţia de premier este susţinut, ca şi Tomac, de PSD. În rest, parlamentari
plecaţi din grupurile lor sau neafiliaţi şi liberalii disidenţi. Chiar dacă
Adrian Veştea merge peste tot şi spune că are 240 de voturi deja, lucrurile nu
sunt clare de unde ar veni aceste voturi. Noul guvern ar trebui, pentru a fi
validat, să obțină un sprijin masiv de la aripa suveranist-naţionalistă din Parlament,
ceea ce ar pune sub semnul întrebării orientarea pro-occidentală a acestui Cabinet.
 

Pe scurt, din 5 mai am plecat de la o
guvernare PNL-PSD-USR-UDMR pro-occidentală majoritară şi am ajuns, după sceneta
Tomac, la o propunere de guvernare Adrian Veştea, susţinută de PSD, la care să
se adauge voturile de strânsură şi ale liberalilor din gruparea Thuma. Nu pare
chiar un progres.